Eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile totale cu sistemul de pensii din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost cerința principală a premierului Marcel Ciolacu pentru toți miniștrii PSD ai Muncii. Doar că această dorință pare tot mai departe și chiar imposibilă în acest moment după discuțiile de la Bruxelles.
Veste proastă pentru 5 milioane de români, majorarea substanţială de anul viitor s-ar putea amâna.
Pensiile ar trebui mărite de la 1 ianuarie 2024. Creșterea este una mare, care va avea impact semnificativ asupra bugetului de stat, astfel că guvernanţii iau în calcul ca majorarea să fie efectuată abia în martie.
Pensionarii se confruntă cu mari probleme din punct de vedere al veniturilor, dar au fost ajutaţi de Guvern cu vouchere de alimente şi vouchere pentru plata facturilor. Chair în aceste condiţii, pentru anumite persoane, acești bani nu sunt suficienți pentru a putea achiziționa cele necesare unui trai decent. Pensionarii de abia își permit să cumpere alimente și să plătească facturile în fiecare lună.
Dacă facem un calcul pe datele disponibile în acest moment, punctul de pensie ar urma să se majoreze cu 16,6% din 2024, urmând să ajungă la 2.081 de lei.
Asta pentru că, potrivit legii, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a adus recent, clarificări privind majorarea pensiilor în cursul anului 2024, subliniind că acestea vor fi crescute dacă noua lege a pensiilor va fi finalizată și implementată până la data de 1 ianuarie 2024. Anunțul vine ca o veste importantă pentru milioanele de pensionari din România, întrucât schimbările în sistemul de pensii reprezintă o temă de dezbatere constantă și au impact asupra traiului persoanelor în vârstă.
Simona Bucura-Oprescu a subliniat importanța finalizării noii legi a pensiilor în timp util. Aceasta a explicat că, dacă toate demersurile legislative vor fi finalizate și legea va intra în vigoare la începutul anului 2024, pensionarii vor beneficia de majorări conform prevederilor noii legi.
”Vom avea anul viitor cu siguranță o creștere a pensiilor, dar momentul la care se va face această creștere depinde de momentul la care vom avea finalizat noul proiect cu privire la pensiile din sistemul public.
Este foarte important ca toți românii să știe că în acest moment lucrăm la legea pensiilor. În cazul în care vom avea noua lege a pensiilor aplicabilă de la 1 ianuarie 2024, ne vom supune reglementărilor noii legi a pensiilor.
În cazul în care vom merge în continuare pe actualul cadru legislativ, vom respecta formula elvețiană care spune că inflație+ jumătate din câștigul salarial mediu brut. Una dintre măsurile pe care intenționăm să le luăm în noua lege a pensiilor este aceea de a face indexarea în martie, astfel încât să avem datele de la Institutul Național de Statistică și să ținem cont de datele anului anterior“, a spus Simona-Bucura Oprescu.
În discuțiile pe care le-au avut la Bruxelles miniștrii Muncii și Fondurilor Europene, unul dintre subiectele abordate a fost eliminarea acestui plafon. Discuția s-a încheiat însă rapid pentru că funcționarii Comisiei erau dispuși să discute modificarea, nu eliminarea plafonului, dar doar în momentul în care le era prezentată legea pensiilor generale.
Legea pensiilor generale nu există în acest moment într-o formă concretă, de aceea nu a putut fi prezentată. Mai mult, Comisia aștepta un nou indicator care, în aceeași măsură, să aducă ”disciplină financiară”, dar fără a afecta posibilitatea de actualizare sau majorare a pensiilor pe viitor. Nici acest lucru nu s-a întâmplat.
Procedural, Guvernul are o singură șansă să modifice plafonul de 9,4% din PIB. Această modificare trebuie să apară în momentul în care este depus PNRR-ul modificat cu noul capitol de RePowerEU. Deci, acordul și noul indicator ar trebui să existe până când ministrul Fondurilor Europene trimite către Comisie Planul Național de Redresare și Reziliență. Ceea ce, potrivit surselor guvernamentale, ar trebui să se întâmple pe 31 august sau în perioada imediat următoare. Din această cauză, pentru că ministerul Muncii nu a reușit să ofere Comisiei o alternativă, România riscă să rateze șansa de a modifica plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu sistemul de pensii.
Pe de altă parte, nici ministerul Fondurilor Europene nu mai poate întârzia mult cu depunerea PNRR-ului modificat, pentru că de această modificare depinde posibilitatea de trimitere a cererii de plată numărul 3, în valoare de peste 3 miliarde de euro.
Până în acest moment, potrivit informațiilor, 17 țări din Uniunea Europeană au depus Planurile Naționale de Redresare cu noul capitol de RePowerEU, iar 10 dintre acestea au fost și aprobate deja. După ce o țară depune PNRR-ul modificat, Comisia are la dispoziție două luni pentru a face o analiză și a răspunde dacă îl aprobă sau îl respinge.
Pensionarii ar trebui să aibă parte de o creștere substanțială a pensiei. Începând cu 1 ianuarie 2024, pensiile românilor ar urma să crească. În principal din cauza creșterii inflației, punctul de pensie ar urma să crească cu 16,5%, ajungând la 2.081 de lei. Inflația a jucat un rol important în creșterea prețurilor. Așadar, în acest context, o creștere a veniturilor este necesară.
Acest lucru ar ajuta pensionarii să facă față cât de cât prețurilor actuale pentru produse și servicii. Prin urmare, legea prevede că pensiile trebuie să crească în fiecare an cu o rată egală cu 100% din inflație. La aceasta se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut din anul anterior. Astfel, pensiile se vor plia acestor creșteri salariale. Această creștere va combate efectele devastatoare ale inflației la nivelul condițiilor de trai.
Punctul de pensie ar crește la 2.081 de lei, de la 1.785 de lei cât este în prezent. Aceasta este cea mai mare creștere a punctului de pensie de la an la an. Aceste informații au fost furnizate de Casa Națională de Pensii. Românii nu s-au mai bucurat de o astfel de creștere de ceva timp. Dar, la nivel practic, această modificare nu se va simți foarte mult în buzunarele românilor. Este vorba în principal de probleme actuale ale veniturilor mici și a sărăciei de la nivelul țării. Banii în plus pe care pensionarii îi vor primi, îi va ajuta să cumpere doar cele necesare. În condițiile actuale ale sistemul de pensii din țară, nu se poate pune problema plecării într-o vacanță.
Punctul de pensie a crescut cu 140 de lei între 2021 și 2022 și cu 200 de lei între 2022 și 2023. Promisiunile făcute de PSD în ”Programul de guvernare 2020 – 2024″ au fost, însă, mai ample. ”În condițiile în care, pentru anul 2020, va fi respectată Legea pensiilor care prevedea majorarea de 40% de la 1 septembrie, Programul de guvernare al PSD pentru perioada 2021-2024 vizează o majorare graduală a punctului de pensie de 32%, cumulat, pe următorii 4 ani. Calendarul majorărilor este următorul: Creștere de la 1.775 lei în 2020, conform Legii Pensiilor, la 1.875 în cursul anului 2021, apoi la 2.010 lei în 2022, 2.170 în 2023 și 2.340 până la finalul anului 2024” se arată în cadrul promisiunilor făcute în programul de guvernare PSD.
