Sindicatele contestă înghețarea pensiilor, ordonanța austerității a fost atacată la Avocatul Poporului, Ciolacu are în vedere o eventuală indexare, mai la toamnă.
Sindicaliștii au atacat la Avocatul Poporului articolul care prevede înghețarea pensiilor, inclus în ordonanța „trenuleț”, a declarat marți Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa.
El a precizat că nu a fost atacată toată ordonanța, ci doar articolul 17 din care prorogă termenul de calculare a indexării pensiilor, așa cum era prevăzut în legea pensiilor.
„Legat de acest lucru, există deja decizia Curții Constituționale care specifică faptul că în mod normal, dacă este o lege dată de Parlamentul României, nu poate să fie prorogat termenul de către Guvernul României decât printr-un act normativ de același nivel, pentru că legea pensiilor este lege organică și în mod normal ar trebui ca printr-o altă lege organică să se facă prorogarea respectivă, nu prin ordonanță de urgență, a declarat Bogdan Hossu.
Rămâne să vedem dacă Avocatul Poporului, la sesizarea noastră, va reacționa sau nu, pentru că s-a mai văzut că Avocatul Poporului se substituie de multe ori solicitărilor cetățenilor sau organizațiilor nonguvernamentale sindicale legate de sesizarea Curții constituționale. Pentru magistrați s-a sesizat din oficiu. Se pare însă că pentru restul cetățenilor nu are aceeași sensibilitate legată de atributele pe care le are conform legii sale de organizare”, a adăugat liderul sindical.
Guvernul a adoptat în 30 decembrie ordonanţa „trenuleţ” care conține măsuri de austeritate, tăieri şi eliminarea unor facilităţi pentru mai multe categorii de români. Documentul prevede însă și modificări de ultim moment, cum ar fi valoarea taxei pe stâlp pe care o introduce Guvernul, aceasta urmând să fie de 1%.
Aproape un milion de pensionari ar putea totuși beneficia de indexarea de 12%. Cine sunt românii care ar putea scăpa de ”ordonanța trenuleț”.
În anul 2025, pensiile românilor vor fi înghețate, conform măsurilor prevăzute în ordonanța austerității, cunoscută și ca „ordonanța trenuleț”. Totuși, aproximativ 930.000 de pensionari, cei care beneficiază de pensia minimă, ar putea primi o compensație financiară în valoare de 520 de lei, iar guvernul ia în calcul posibilitatea de a aplica o indexare de 12%, așa cum fusese inițial anunțată.
În prezent, aproape un milion de pensionari primesc pensia minimă garantată, în valoare de 1.281 de lei. Dacă indexarea promisă de 12% ar fi fost aplicată, această categorie ar fi beneficiat de o creștere de 150 de lei, ajungând la 1.481 de lei. Cu toate acestea, Cabinetul Ciolacu 2 a anulat creșterea programată, motivând lipsa resurselor financiare.
Conform noii legi a pensiilor, cuantumul pensiei pentru persoanele cu cel puțin 25 de ani de muncă va crește datorită acordării unor puncte bonus, ceea ce ar trebui să îmbunătățească semnificativ valoarea pensiilor în anii următori.
Recalcularea pensiilor se va face folosind formula:
VPR (valoarea punctului de referință) x numărul total de puncte acumulate, unde VPR este stabilit la 81 de lei.
Numărul total de puncte include:
Puncte de contributivitate: pentru anii lucrați cu contribuție la sistemul public de pensii.
Puncte de stabilitate: care recompensează anii suplimentari de muncă, astfel:0,50 puncte/an pentru 26-30 de ani de muncă;
0,75 puncte/an pentru 31-35 de ani de muncă;
1 punct/an pentru peste 35 de ani de muncă.
Puncte pentru perioade asimilate: acordate pentru anii de armată, șomaj, facultate sau pentru creșterea copilului (0,25 puncte pentru fiecare an).
Seniorii care iau pensia minimă nu ar trebui să primească suma de 1.281 de lei pe baza contribuției. Diferența pentru a atinge valoarea minimă de 1.281 de lei este acoperită din bugetul de stat. În medie, această suplimentare este de 528 de lei, iar județele cu cele mai mari valori sunt Maramureș (613 lei), Hunedoara (598 lei), Cluj (596 lei) și Bistrița-Năsăud (591 lei).
Noul ministru de Finanțe, Tanczos Barna, a declarat că se caută soluții pentru cei aproximativ 920.000 de pensionari care primesc pensia minimă. Guvernul analizează posibilitatea de a aplica fie indexarea promisă de 12%, fie un sprijin financiar suplimentar, care ar putea fi acordat sub formă de vouchere sau transferuri directe pe card.
Cu cea mai mare rată a inflației din Europa, România nu scapă nici anul acesta de scumpiri. După ce Guvernul a decis să elimine facilitățile fiscale din agricultura, IT și construcții, se anunță noi creșteri de prețuri. Primele se vor vedea la raftul magazinelor, chiar la alimente, iar semnale vin deja de la producătorii de lactate.
Noul an vine cu scumpiri în lanț și se anunță noi creșteri de prețuri la mâncare după eliminarea facilităților fiscale
Reprezentanții industriei alimentare spun că angajatorii vor avea mai multe costuri cu angajații, iar toate aceste costuri se vor reflecta în prețul de la raft. Producătorii de lactate se așteaptă la o creștere a costurilor salariale cu peste 18%, lucru care va scumpi laptele la porta fermei cu cel puțin 15%, ceea ce se va vedea în scurt timp în magazine.
Același lucru este așteptat să se întâmple la mai multe produse alimentare în perioada următoare, iar procesatorii se așteaptă ca alimentele din import să prindă teren în fața celor românești, care vor fi părea scumpe pentru buzunarul românilor.
Premierul Marcel Ciolacu însă le-a cerut companiilor să înghețe pentru o perioadă de 6 luni prețurile, în semn de solidaritate cu Guvernul care trebuie să ia măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, dar să fie solidari și cu populația.
Cu toate acestea, semnalul este unul clar: producătorii și procesatorii vor fi nevoiți să crească prețurile pentru a-și acoperi costurile suplimentare.
România are acum cel mai accelerat ritm al scumpirilor din Europa. În ultimul an, cel mai mult s-au scumpit fructele și legumele cu 17, respectiv 10%.
Topul a fost urmat de margarină, care s-a scumpit cu 15%, dar și de lactate care s-au scumpit cu 3 procente, la fel și carnea de vită.
Ordonanţa „Trenuleţ” vine cu taxe suplimentare şi eliminarea unor facilităţi fiscale, iar efectele catastrofale ale acestor măsuri vor trebui acoperite tot de mediul privat, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta).
„A trecut mai puţin de o lună de când premierul Marcel Ciolacu susţinea că anul 2025 nu va veni cu taxe şi impozite mai mari. Spunea că se tatuează pe mână dacă va creşte TVA-ul şi cota unică. Dispariţia cotelor diferenţiate de TVA va fi următoarea măsură pe care o va lua Executivul, iar cota unică, deşi este menţinută, a fost completată cu taxa specială pe stâlp şi majorarea impozitului pe dividende. Ordonanţa trenuleţ vine cu taxe suplimentare şi eliminarea unor facilităţi fiscale acordate angajaţilor din IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară, inclusiv excepţia de la contribuţiile virate în Pilonul II de pensii private obligatorii.
Astfel, aproape 1 milion de salariaţi revin cu contribuţiile lunare la Pilonul II, angajatorii lor urmând să le reţină şi să vireze integral cota de CAS de 25%, din care 4,75% merg în conturile personale din Pilonul II ale salariaţilor. Atragem atenţia că in domeniul agriculturii şi industriei alimentare, eliminarea facilităţilor fiscale va însemna pierderi salariale consistente pentru angajaţi. Efectul negativ rezultat va fi că aceşti angajaţi vor migra spre alte sectoare de activitate mai bine plătite sau, pentru a-i menţine, angajatorii vor trebui să le compenseze această pierdere”, atenţionează sindicaliştii din industria alimentară.
În opinia acestora, compensarea salarială se va regăsi rapid în preţul produselor de la raft, care va fi suportat în final, tot de către consumatori, majoritatea lor cu venituri mici, sub nivelul minim decent.
De asemenea, scumpirea substanţială a produselor alimentare româneşti le va face mult mai greu vandabile, comparativ cu produsele similare din import, care vor avea la raft preţuri mai mici, în timp ce măsura eliminării facilităţilor fiscale pentru industria alimentară se va dovedi în scurt timp că acţionează ca un bumerang împotriva acestei industrii.
În plus, eliminarea facilităţilor fiscale va conduce la falimentul unor societăţi care nu vor rezista impactului şi, implicit, la creşterea numărului de şomeri, cu cheltuieli suplimentare de la buget.
