Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat, joi, că va fi „flexibilizat” procentul de 9,4% din PIB, prevăzut în Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în aşa fel încât să poată fi realizate creşteri de pensii.
Ministrul Muncii a discutat măsurile necesare pentru creşterea pensiilor din România cu Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale.
”Am discutat cu domnul comisar un aspect extrem de important. Am explicat domnului comisar de ce solicit şi de ce sunt atât de imperativ când solicit flexibilizarea acestui procent de 9,4% şi practic aşa va fi pe viitor. Va fi flexibilizat acest procent de 9,4% din PIB din mai multe motive. Noi vorbim de sistemul public de pensii şi am fost ambii de acord că sustenabilitatea este un punct foarte important şi aşa trebuie să fie.
Susţinem acest lucru, însă sustentabilitatea unui sistem de pensii din România, atât timp cât noi avem peste patru milioane de cetăţeni, între patru şi cinci milioane de cetăţeni români care au fost pregătiţi de România şi care contribuie la PIB-urile altor state din Europa, este un motiv extrem de important să solicităm flexibilizare şi vom obţine de la Comisia Europeană flexibilizare.
De asemenea, cum a spus şi domnul comisar, acel an 2070 nu ştim de ce a fost trecut acolo, pentru că în situaţia de acum două zile, cum discutam mai devreme, nu ştiam că vom avea această pandemie de COVID. Nu ştiam că vom avea războiul din Ucraina”, a declarat Marius Budăi (PSD).
De asemenea, Marius Budăi a explicat că flexibilizarea procentului din PIB aferent pensiilor va fi realizată, deoarece guvernanţii vor ”să demonstrăm în discuţiile cu Comisia Europeană de ce nu ne putem încadra în acel procent” de 9,4% din PIB, prevăzut în prezent în PNRR-ul României.
”Aceste lucruri clar vor fi flexibilizate. Nu spun că mâine intrăm în negociere şi gata o terminăm, dar trebuie să combinăm această asistenţă a Băncii Mondiale asupra reformei sistemului de pensii cu flexibilizarea acestui procent şi să demonstrăm în discuţiile cu Comisia Europeană de ce nu ne putem încadra în acel procent şi de ce trebuie (…) să luptăm împotriva sărăciei. Cât voi fi ministru voi lupta împotriva sărăciei şi nu voi semna nicio reformă. Susţin orice reformă care vine în folosul statului român şi care să se relieze în tot ce înseamnă prevederile tratatelor UE.
Nu o să semnez niciodată o reformă care să menţină sau să ducă la sărăcia cetăţenilor români.
Nu s-a stabilit o dată. Derulăm în paralel discuţii în cadrul contractului de asistenţă cu Banca Mondială şi vedem pe parcursul asistenţei tehnice unde ajungem. Ceea ce este important şi ceea ce domnul comisar va susţine este că acel procent de 9,4 nu este un procent de care să ne lovim ca un zid. Nu mai este acest lucru!
Am prezentat domnului comisar structura de venituri a sistemului de pensii din România. De ce susţin că acel procent nu este îndestulător? În primul rând, pentru a rezolva inechităţile din sistemul public şi că nu mai permite creşteri ulterioare. Nu am stabilit data de 1 mai sau de aprilie. Vom fi într-o dinamică permanentă.
Orizontul de timp poate fi chiar şi sfârşitul anului acesta când se încheie contractul de asistenţă cu Banca Mondială. Dacă va fi prelungit contractul de asistenţă,(…), cu siguranţă, dar este important că am deschis uşa dialogului şi că domnul comisar este extrem de deschis. A pomenit de foarte multe ori că noi trebuie să luptăm împotriva sărăciei”, a mai spus ministrul Muncii.
La rândul său, Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a subliniat că România trebuie să investească prin PNRR în mai multe domenii.
”Pot doar să spun că nu l-am auzit pe domnul ministru (Marius Budăi) că ar fi menţionat neregocierea. E foarte important în contextul PNRR ca România să investească în acest nou context economic în tehnologia digitală, educaţie, sănătate. E important să fie implementat şi sunt de acord că întotdeauna trebuie să vă uitaţi la contextul specific în care vă aflaţi”, a mai spus oficialul european.
Comisarul european pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, Nicolas Schmit, a afirmat, joi, în întâlnirea cu ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Marius Budăi, că din partea Comisiei Europene există ”flexibilitate” în privința ajustării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, precum și în legătură cu durata menținerii unui astfel de plafon.
Comisarul european a mai adăugat că stabilirea unui nou plafon ar putea avea loc după finalizarea analizei realizate de Banca Mondială, în baza contractului de asistență tehnică pentru implementarea reformei cu sistemul public de pensii din România.
În întâlnirea cu reprezentantul Comisiei Europene, Ministrul Muncii, Marius Budăi a susținut că, în contextul creșterii prețurilor la energie, alimente și medicamente, plafonarea cheltuielilor cu pensiile la 9,4% din PIB ar condamna milioane de pensionari la sărăcie severă. ”Suntem de acord să susținem orice reformă a sistemului de pensii, însă numai dacă o astfel de reformă nu îi condamnă la sărăcie pe pensionari, așa cum s-ar întâmpla în forma actuală a PNRR”, a declarat Marius Budăi.
Precizările făcute de Comisarul european Nicolas Schmit infirmă toate comentariile partidelor și liderilor politici care au contribuit la realizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și care susțineau că angajamentele asumate în numele României nu mai pot fi modificate, chiar dacă menținerea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii ar echivala cu o înghețare a veniturilor pensionarilor pe o perioadă de 48 de ani, până în 2070.
În forma actuală a PNRR, cu care se lăuda fostul ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, la Reforma 6, jalonul/ținta 2011, se precizează:
”Noua legislație va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 2022-2070). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor.”
