Protestele și marșurile prind amploare în România, Guvernul Cîțu nu pare foarte receptiv la revendicările sindicatelor și a federațiilor ieșite să protesteze în stradă.
Sindicatele poliţiştilor organizează, miercuri de la ora 10,00 un nou protest în faţa Ministerului de Interne şi a mai multor prefecturi din ţară. Reprezentanții polițiștilor au declarat că acţiunile vor înceta doar după ce Guvernul renunţă la măsurile de austeritate.
”Nu mai acceptăm să fim bătaia de joc a guvernanţilor, bătaie de joc care a atins limita suportabilităţii. Complementar acestor acţiuni, vom adopta şi celelalte măsuri deja anunţate la începutul anului: vom aplica în continuare avertismente, vom refuza efectuarea orelor suplimentare şi nu vom mai proceda la comunicarea deciziilor DSP sau la verificarea persoanelor izolate sau carantinate, iar în final ne vom suspenda activitatea similar magistraţilor”, spun reprezentanţii Sindicatului Europol.
Sindicatul Europol a anunţat că, miercuri, de la ora 10.00, poliţiştii vor fi din nou în stradă, ”având în vedere că până în prezent Guvernul şi MAI nu au avut nicio reacţie cu privire la solicitările organizaţiei noastre referitoare la abrogarea prevederilor ordonanţei austerităţii şi care, mai mult de atât, refuză dialogul social”.
La protest participă sindicalişti de la Federaţia Publisind, Sindicatul Diamantul, Decus şi Prolex.
Pe lângă protestul din faţa Ministerului Afacerilor Interne, acţiuni similare vor avea loc la Prefecturile Maramureş, Satu Mare, Bihor, Mehedinţi, Gorj, Galaţi, Botoşani, Sibiu, Timiş şi Olt, în limita a 100 de persoane, conform măsurilor restrictive impuse de contextul pandemiei.
”Suntem determinaţi mai mult ca oricând să nu ne oprim aici, iar şirul de proteste va continua şi în luna februarie. Acţiunile de protest vor înceta numai după ce Guvernul va renunţa la aceste măsuri de austeritate, care sunt menite să ne sacrifice încă o dată în ultimi 10 ani.
Continuăm calendarul protestelor pe care ni le-am asumat şi nu mai acceptăm să fim bătaia de joc a guvernanţilor, bătaie de joc care a atins limita suportabilităţii”, au transmis reprezentanţii Sindicatului Europol.
Ei au menţionat că astfel de proteste vor fi organizate în fiecare miercuri, în faţa prefecturilor din ţară, precum şi în faţa Ministerul Finanţelor Publice, în faţa Palatului Victoria şi a Palatului Cotroceni, „până când importanţa profesiei noastre în combaterea fenomenului infracţional şi a contextului pandemic va fi înţeleasă în mod real şi nu doar declarativ în conferinţe de presă”.
Începând din 11 ianuarie, poliţiştii din întreaga ţară, conform calendarului de proteste asumat de către Sindicatul Europol, au aplicat ”in corpore” sancţiunea avertismentului verbal sau scris conform prevederilor art. 7 alin.(1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, ca reacţie la măsurile de austeritate adoptate de Guvern, prin care poliţiştilor le-au fost îngheţate drepturile salariale aferente anului 2021, fiind propusă inclusiv neindexarea cu rata medie anuală a inflaţiei a pensiilor militare de stat.
”Din 18 ianuarie, refuzăm orele suplimentare, permanenţa, iar activităţile specifice pandemiei, pe care nu le avem ca atribuţii în fişa postului nu le mai îndeplinim. Din 25 ianuarie, intervenim doar la 112”, este calendarul de proteste asumat de Sindicatul Europol.
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, afirmă că 76.000 de angajaţi din minister vor beneficia, în cursul acestui an, încă din prima lună, de un spor salarial numit ”specialist de clasă”, care reprezintă între 2,5 şi 7,5% din salariu, în funcţie de vechime.
”Decizia Guvernului este una foarte clară: la nivelul anului 2021 salariile în sistemul bugetar sunt îngheţate. La sfârşitul anului, analizând situaţia în care ne aflăm, cu toate federaţiile la masă, indiferent de nivelul lor de reprezentativitate, am constatat că un drept câştigat de foarte mulţi ani şi anume un spor – specialist de clasă se numeşte – un spor de 2,5, cinci, respectiv 7,5% care se aplică în funcţie de vechime pentru aproximativ 76.000 de angajaţi ai MAI nu se aplica.
„Acest drept va fi acordat şi în anul 2021, din ianuarie 2021”, a precizat ministrul.
Joi, 28 ianuarie, Federația ”Solidaritatea Sanitară” organizează, în București, un marș împotriva „ingratitudinii guvernanților”, acesta constând într-o serie de proteste consecutive desfășurate la Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, în intervalul orar 11:00-12:00, în Piața Victoriei, în intervalul orar 12:00-14:00, și la sediile PNL și USR, în intervalul orar 14:00-15:00.
”Marșul împotriva ingratitudinii guvernanților este o acțiune desfășurată cu numărul maxim de participanți permis de lege, ea exprimând participarea simbolică a celor cca. 12.000 de semnatari ai Protestului pentru susținerea respectării drepturilor legale și morale ale lucrătorilor din sănătate.
Exprimarea publică a nemulțumirii față de indiferența Guvernului și pentru susținerea revendicărilor. Aproape 12.000 de lucrători au aderat deja în mod public la lista susținătorilor.
Transmiterea solicitărilor de onorare a revendicărilor din partea fiecăruia dintre cei aproape 12.000 de semnatari către fiecare parlamentar din județul semnatarului, către Guvern, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și partidele politice aflate la guvernare.
Întâlnirile organizate de sindicatele Solidaritatea Sanitară cu toți parlamentarii din fiecare județ, aflate în curs de desfășurare.
Acțiunile și formele de protest organizate de Federația ”Solidaritatea Sanitară” exprimă nemulțumirile îndreptățite și așteptările legale și firești ale profesioniștilor din sănătate, ele constituind totodată o încercare de a evita apariția protestelor spontane, care s-ar putea produce în momentul adoptării legi bugetului de stat în Parlament.
Revendicările conțin solicitările de introducere a unor măsuri de protecție a lucrătorilor din sănătate, cei 93 de profesioniști decedați până acum la datorie și faptul că doar cca. 42% dintre lucrători au fost vaccinați dovedind cu prisosință necesitatea unor intervenții eficiente”, transmite, miercuri, Federația ”Solidaritatea Sanitară”.
”Totodată, revendicările au în vedere eliminarea costului social al unei economii infime (cca. 0,19% din total buget) vizată prin tăierea drepturilor salariale legale ale lucrătorilor din sănătate. Această economie costisitoare (din punct de vedere social) a fost prevăzută de art. 1 alin. 1 din OUG nr. 226/2020, ea vizând tăierea unui drept salarial (dreptul la creșterea salariului de bază pentru cca. 35% dintre lucrătorii din sectorul public de sănătate; din care cca. 71% sunt în prima linie a luptei împotriva COVID-19) scadent în anul 2021.
Alături de acordarea altor drepturi legale, revendicările vizează și introducerea unor forme de recunoaștere a eforturilor și sacrificiilor lucrătorilor din sănătate.
Protestele sunt cauzate și de refuzul dialogului social ce caracterizează actualul Guvern. Experiența ultimului an a demonstrat că „lipsa dialogului social naște monștri”, perturbările generate de adoptarea unor prevederi legale inaplicabile sau aberante accentuând problemele cu care se confruntă profesioniștii din sănătate. Deși dialogul social este o valoare fundamentală a Uniunii Europene iar actuala Putere se declară pro-europeană, faptele contrazic în mod flagrant declarațiile politicienilor”, a conchis Federația ”Solidaritatea Sanitară”.
”Măsurile de austeritate impuse de Guvernul Câțu reprezintă ultima soluție la problemele economice pe care le traversează țara noastră”, sunt de părere protestatarii care fac parte din Federația PUBLISIND, afiliată Blocului Național Sindical, ce totalizează 35.000 de membri.
Protestele au început pe 13 ianuarie și sunt programate săptămânal, atât în București, cât și în alte orașe din țară până pe 24 februarie.
În actualul context pandemic, manifestațiile se pot desfășura cu maximum 100 de participanți.
Revendicările sindicaliștilor:
eliminarea inechităților salariale din sistemul public;
aplicarea legii-cadru privind salarizarea bugetarilor;
un salariu minim corelat cu creșterea prețurilor de consum.
”Suntem bugetari iar acesta nu trebuie sa fie un stigmat! Noi nu ne putem negocia salariile asa cum nu putem refuza restrictiile, interdictiile si incompatibilitatile impuse de lege. Pentru o salarizare decenta si echitabila asteptam cuminti la rand inca din anul 2010, an in care mare parte dintre drepturile noastre au fost eradicate, inclusiv plata muncii suplimentare. Avem o noua lege-cadru din anul 2017 care nu a fost aplicata decat pentru anumite familii ocupationale. Insa sectorul public nu este impartit in smecheri si fraieri. Nu putem inghiti la nesfarsit tergiversarile. Sporurile sunt inghetate din anul 2010. Din anul 2021 ingheata din nou si salariile dupa doar doi ani de aplicare a legii-cadru, insa ingheata exact acele salarii aflate mult sub nivelul prevazut de lege si care ar fi trebuit aduse la un nivel corespunzator pana in anul 2022.
Apreciem că măsurile de austeritate impuse de Guvernul Câțu reprezintă ultima soluție la problemele economice pe care le traverseaza tara noastra. Cresterea deficitului bugetar este un pretext la indemana pentru toate guvernele dispuse in primul rand sa taie, în condițiile în care personalul din sectorul apărare, ordine publică și securitate națională se află în prima linie și gestionează măsurile împotriva pandemiei de SARS-CoV2 de mai bine de 8 luni, căzând la datorie cu miile. PUBLISIND include 15.000 de membri din politie si din politia penitenciara, iar deficitul grav de personal din aceste domenii este compensat prin suprasolicitarea resurselor existente, aspect care genereaza un volum de munca suplimentara imposibil de gestionat cat timp nu se fac incadrari corespunzatoare. Costurile cu echipamentele de protecție, cu tratamentele si chiar cu testările efectuate, au fost suportate integral de către angajați. La toate aceste deficiente se adauga lipsa oricăror compensații (de care alte categorii de personal au beneficiat pe durata stării de urgență și a stării de alertă)” se arată în comunicatul sindicatelor care protestează.
