Este oficial, potrivit documentului Ministerului de Finanțe, de la 1 Septembrie, indexarea punctului de pensie se va face în loc de 40%, doar cu 14%. Astfel încât, pensionarii vor suferi o tăiere a drepturilor cu 26 de procente.
Asta e ”românii nu au mai văzut astfel de sume alocate pentru alocații și pensii”, de care ne vorbea azi mândru Florin Cîțu, în așa zisă conferință de presă.
Punctul de pensie va fi majorat de la 1 septembrie de Guvern cu 14%, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Pensiile erau programate să crească de la 1 septembrie cu 40%, majorare considerată nesustenabilă de specialişti şi în lipsa crizei economice şi sanitare Covid.
„Se propune (prin proiectul rectificării bugetare) ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. Totodată, se propune majorarea începând cu aceeaşi dată a indemnizaţiei minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei”, arată proiectul.
Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte astfel de la 73,4 miliarde lei la 91,0 miliarde lei, acesta reprezentând 8,6% din PIB. Aici se adaugă, la necesarul de finanţare total pe 2020, plata datoriei emise deja de aproximativ 46 miliarde de lei.
„De asemenea, se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ, potrivit prevederilor art.38 alin.(41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, să se aplice de la 1 septembrie 2021. Aprobarea acestor măsuri conduce la reducerea semnificativă a necesarului de finanţare pentru majorarea pensiilor şi salariilor personalului didactic, atât în anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cât şi în anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei)”, se mai arată în proiectul de rectificare bugetară.
Cheltuielile de personal ale bugetului – pentru plata de la buget a salariilor, aici fiind incluse şi salariile angajaţilor BOR – exprimat ca procent în produsul intern brut, ajunge în anul 2020 la 10,6%, cel mai ridicat nivel de la criza financiară globală încoace, peste nivelul de avertizare.
„Pentru anul 2020, plafonul nominal al cheltuielilor de personal din bugetul general consolidat este de 111.811,6 milioane lei, pentru bugetul de stat este de 58.336,4 milioane lei şi pentru bugetul general centralizat al unităţilor administrativ teritoriale este de 33.899,5 milioane lei”, arată proiectul de rectificare.
Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2020, este stabilit prin rectificare la 44% din produsul intern brut, puţin sub primul plafon de avertizare din legea responsabilităţii fiscal-bugetare, de 45% din PIB.
Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2020, este de 32 miliarde de lei.
De menţionat că bugetul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) primeşte un plus de 589,5 milioane de lei la capitolul cheltuieli.
• Bugetul asigurărilor sociale se diminuează la venituri cu suma de 6,82 miliarde de lei
Totodată, potrivit proiectului, bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 6.823.015 mii lei prin diminuarea veniturilor curente cu suma de 427.076 mii lei şi a subvenţiei acordate de la bugetul de stat cu suma de 6.395.939 mii lei, iar la cheltuieli se diminuează atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare cu suma de 6.823.015 mii lei.
Sistemul asigurărilor pentru şomaj se stabileşte cu un deficit de 2.488.300 mii lei, iar Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale cu un excedent de 1.151.702 mii lei, arată proiectul de rectificare bugetară.
• Contracţia economică estimată pentru nul 2020 se amplifică la 3,8% de la o contracţie de 1,9% în prima rectificare, considerată optimistă de analişti. Prelungirea stării de alertă, efect negativ în economie
În scenariul actual, pentru a doua rectificare bugetară, creşterea economică pentru anul 2020 este estimată la -3,8%, revizuită de la -1,9% în scenariul precedent, în condiţiile în care starea de alertă s-a prelungit şi în prima jumătate a trimestrului III, ceea ce va conduce la o revenire mai lentă decât se estimase iniţial. Corespunzător, valoarea nominală a produsului intern brut estimată pentru anul curent este de 1.058,0 mld. lei, faţă de 1082,1 mld. lei cât s-a avut în vedere la prima rectificare bugetară.
În estimări s-a ţinut cont de faptul că în condiţiile prelungirii stării de alertă, chiar dacă anumite sectoare şi-au reluat activitatea după încheierea stării de urgenţă, totuşi, aceasta s-a făcut la o capacitate mai redusă, fie datorită restricţiilor de distanţare fizică, fie datorită contextului internaţional. Este cazul activităţilor din domeniul restaurantelor, turismului, transportului (în special cel aerian), precum şi din industrie, arată proiectul rectificării.
Acesta arată: „Evoluţiile nefavorabile ale pandemiei se vor regăsi şi pe piaţa muncii unde numărul mediu de salariaţi se aşteaptă să ajungă la 5.070 mii persoane, de la 5.087 mii persoane cât s-a avut în vedere la prima rectificare bugetară, răspunsul pe piaţa muncii apărând cu un uşor decalaj faţă de momentul ridicării restricţiilor. Trebuie menţionat că atenuarea şocului pe numărul mediu de salariaţi se datorează măsurilor guvernamentale privind şomajul tehnic; salariaţii suspendaţi care intră sub incidenţa prevederilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se regăsesc, din punct de vedere metodologic, în continuare, în populaţia ocupată”.
Câştigul salarial mediu brut pentru anul 2020 este proiectat la 5.114 lei/lună, cu o ajustare în jos de 1,9% faţă de estimarea din prima rectificare bugetară ca urmare a prelungirii efectelor coronavirusului, dar se remarcă impactul pozitiv al măsurilor guvernamentale adoptate care va determina creşterea acestuia cu 3,9% faţă de anul 2019.
„Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în prima jumătate a anului 2020, evoluţiile economice semnalate de indicatorii cu frecvenţă lunară au fost marcate de continuarea manifestării pandemiei de coronavirus, de prelungirea stării de alertă la nivel naţional şi de limitarea măsurilor de relaxare până la înregistrarea unui trend descendent al numărului de infectări. De asemenea, la întocmirea prezentului proiect de act normativ au fost avute în vedere şi concluziile Raportului privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru al anului 2020 precum şi opinia Consiliului Fiscal asupra acestora”, se mai menţionează în proiectul rectificării bugetare.
• Cum arată proiectul de rectificare bugetară, pe venituri şi cheltuieli:
• I. VENITURI
Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 573,0 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 18.139,2 milioane lei, astfel că deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 17.566,1 milioane lei (puţin peste 2% din PIB).
1. Modificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2020:
a)Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 289,4 milioane lei.
Influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:
– Impozit pe profit: -526,3 milioane lei;
– Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice: -179,9 milioane lei;
– Alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice: -333,2 milioane lei;
– Impozite şi taxe pe proprietate: -154,6 milioane lei;
– Taxa pe valoarea adăugată: -7.309,5 milioane lei;
– Accize: +160,0 milioane lei;
– Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii: -225,2 milioane lei;
– Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi: -386,9 milioane lei. De asemenea, s-a avut în vedere menţinerea estimărilor din OUG nr.50/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licenţelor de tip 5G de către ANCOM: +2.500 milioane lei;
– Alte impozite şi taxe fiscale: -45,8 milioane lei;
– Contribuţii de asigurări sociale: -56,8 milioane lei;
– Venituri nefiscale: -377,7 milioane lei;
– Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020: +7.927,5 milioane lei;
– Diminuarea veniturilor bugetului de stat este datorată, în principal, revizuirii negativă a prognozei indicatorilor macroeconomici pe anul 2020 dar şi modificărilor legislative cu impact negativ asupra încasărilor bugetare.
– Suplimentar, ca urmare a posibilităţii amânării de la plată a unor obligaţii fiscale conform prevederilor OUG nr.29/2020 cu modificările şi completările ulterioare, conform analizei ANAF, la nivelul economiei, până la sfârşitul anului 2020 pot fi recuperate 7 miliarde lei de la agenţii economici (0,9 miliarde lei impozit pe profit şi impozit pe venitul microîntreprinderilor, 0,4 miliarde lei impozit pe venit, 2,9 miliarde lei TVA, 0,2 miliarde lei accize, 2,6 miliarde lei contribuţii bugetele de asigurări sociale).
• II. CHELTUIELI
Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 24.416,8 milioane lei.
Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:
– Cheltuielile de personal se majorează cu 1.028,1 milioane lei;
– Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 325,9 milioane lei;
– Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 1.697,5 milioane lei;
– Subvenţiile cresc cu 50,3 milioane lei;
– Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 1.656,7 milioane lei;
– Alte transferuri se majorează cu 690,5 milioane lei;
– Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se majorează cu 217,0 milioane lei;
– Cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 1.905,6 milioane lei;
– Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se majorează cu 8.245,7 milioane lei;
– Alte cheltuieli se majorează cu 1.026,7 milioane lei;
– Fondurile de rezervă se majorează cu 2.000,0 milioane lei;
– Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se majorează cu 331,0 milioane lei;
– Cheltuielile de capital cresc cu 485,5 milioane lei;
– Împrumuturile acordate cresc cu 4.670,1 milioane lei.
• Cine primeşte bani în plus:
– Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale: +14.046,1 milioane lei, din care: 1.700 milioane lei Dobânzi, 2.000 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 550 milioane lei reprezentând contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, 5.061 milioane lei asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene şi 4.670,1 milioane lei fonduri de la bugetul de stat puse la dispoziţia Eximbank pentru implementarea schemelor de ajutor de stat şi minimis;
– Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri: +4.371,1 milioane lei credite de angajament şi +1.540,0 milioane lei credite bugetare, per sold. Se propun sume suplimentare pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID (+4.340,18 milioane lei credite de angajament şi +1.446,72 milioane lei credite bugetare) şi pentru majorarea, în condiţiile legii, a contribuţiei statului la capitalul social al operatorilor economici din industria naţională de apărare aflaţi sub autoritatea acestuia (129,1 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-25 milioane lei) şi bunuri şi servicii (-10 milioane lei);
– Ministerul Sănătăţii: +3.114,3 milioane lei per sold, în special pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (+2.984,8 milioane lei) şi pentru susţinerea măsurilor destinate combaterii pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2 şi acordarea stimulentului de risc (+219,1 milioane lei).
– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +2.995,4 milioane lei. Se propune alocarea suplimentară a 3,0 milioane lei pentru plata sumelor stabilite prin sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile; 64,3 milioane lei pentru sprijinirea producătorilor agricoli; 740,8 milioane lei pentru activitatea de reproducţie la speciile suine şi păsări, precum şi pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii; 2.187,3 milioane lei pentru efectuarea, începând cu data de 15.10.2020 a plăţilor în avans pentru campania 2020, în procent de până la 85%, a măsurilor de agromediu şi climă finanţate din FEADR în cadrul PNDR 2014-2020;
– Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei: +1.014,6 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea suplimentară pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală (1.000 milioane lei), pentru instituţiile publice finanţate parţial din venituri proprii (+17 milioane lei), pentru plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti (+4,6 milioane lei), pentru derularea Programului „Construcţii locuinţe pentru tineri destinate închirierii” (+10 milioane lei) şi pentru cheltuieli de personal (+4 milioane lei). S-au identificat economii la titlul 40 „Subvenţii” (-21 milioane lei).
– Ministerul Afacerilor Interne: +1.264,8 milioane lei, per sold, din care: 864,8 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăşurării alegerilor locale din anul 2020, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 578/2020, cheltuieli de personal +500 milioane lei pentru plata drepturilor salariale stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare, pensii militare şi drepturi de asistenţă socială +300,0 milioane lei. În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-400 milioane lei);
Ministerul Fondurilor Europene: +1.186,4 milioane lei credite de angajament şi +198,2 milioane lei credite bugetare, per sold. Se propune alocarea suplimentară a +1.188,2 milioane lei credite de angajament şi +200 milioane lei credite bugetare pentru Programul Naţional de digitalizarea IMM-urilor, proiecte pilot în cercetare şi supracontractarea Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, precum şi +0,7 milioane lei pentru reîntregirea conturilor de disponibil în euro aferente memorandumurilor de finanţare PHARE şi ISPA. În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii în principal la cheltuielile de personal (-2,3 milioane lei) şi bunuri şi servicii (-0,2 milioane lei).
– Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor: +814,7 milioane lei, per sold. Se propun asigurarea de sume suplimentare pentru întreţinerea infrastructurii rutiere, precum şi pentru instituţiile publice finanţate parţial din venituri proprii aflate în subordine (+250 milioane lei), pentru finanţarea obiectivelor de investiţii de transport ale agenţilor economici cu capital de stat finanţate integral de la bugetul de stat (+150 milioane lei), pentru finalizarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă aferente perioadei de programare 2007-2013 (+217 milioane lei), pentru decontarea facilităţilor de care beneficiază diferite categorii sociale (+60 milioane lei), pentru participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului (+130 milioane lei), pentru plata ratelor aferente creditelor externe (+21,2 milioane lei), pentru plata unor hotărâri judecătoreşti definitive (+4,56 milioane lei) precum şi pentru asigurarea subvenţiilor la operatorii de sub autoritate (+7,0 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-3 milioane lei), bunuri şi servicii (-0,95 milioane lei), dobânzi (-2,47 milioane lei) precum şi la active nefinanciare (-18,63 milioane lei).
– Ministerul Finanţelor Publice: +483,5 milioane lei per sold. Se propune în principal asigurarea de sume suplimentare pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare (+490,6 milioane lei), pentru dotări IT necesare pentru desfăşurarea activităţii în regim de muncă la domiciliu, cu acces securizat în sistemul informatic (+14,5 milioane lei) şi pentru contribuţia la majorarea de capital al BIRD, AIIB, BEI (+41,2 milioane lei). S-au identificat economii la titlurile „Cheltuieli de personal” (-53,6 milioane lei), „Alte transferuri” (-1,9 milioane lei) şi „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-7,5 milioane lei).
– Ministerul Educaţiei şi Cercetării: +551,4 milioane lei, per sold, reprezentând majorarea creditelor de angajament destinate, în principal, achiziţionării de echipamente electronice pentru elevii şi cadrele didactice pentru a putea participa la activităţile de e-learning, precum şi pentru lucrări de execuţie şi proiectare pentru un număr de 59 grădiniţe.
Totodată, pentru învăţământul universitar prin rectificare se propune majorarea cheltuielilor din venituri proprii cu suma de +370,50 milioane lei asigurată prin majorarea veniturilor cu suma de +229,72 milioane lei şi reglementarea utilizării disponibilităţilor din anii anteriori în limita sumei de +140,78 milioane lei.
– Autoritatea Electorală Permanentă: +217,8 milioane lei; Se propune în principal asigurarea suplimentară a sumei de 14,2 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor locale din anul 2020, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.578/2020, precum şi a sumei de 197,6 milioane lei pentru acordarea subventiilor de la bugetul de stat aferente finanţării activităţii partidelor politice şi pentru rambursarea, în condiţiile legii a sumelor aferente cheltuielilor efectuate de competitorii electorali;
– Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +147,4 milioane lei, per sold, în principal pentru acordarea despăgubirilor pentru animalele sacrificate în contextul evoluţiei pestei porcine africane şi pentru plata medicilor veterinari concesionari în cadrul programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale;
– Secretariatul General al Guvernului: +124,8 milioane lei per sold; se propune în principal majorarea sumelor pentru culte; în funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” şi titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”;
– Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: +116,7 milioane lei per sold. Se propune asigurarea sumelor necesare finalizării programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor (+13,3 milioane lei), plăţii despăgubirilor civile urmare dosarelor de executare stabilite de instanţele de judecată (+128 milioane lei). În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii în sumă de -24,7 milioane lei la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”.
– Ministerul Justiţiei: +71,6 milioane lei, per sold. Se propune în principal asigurarea de sume suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti (+200 milioane lei) şi pentru finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (+14,1 milioane lei). În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-142,5 milioane lei).
– Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: +64,5 milioane lei per sold, din care: 60,4 milioane lei pentru acoperirea cheltuielilor necesare desfăşurării alegerilor locale din anul 2020, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 578/2020, cheltuieli de personal +15,5 milioane lei pentru plata drepturilor salariale stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare, cheltuieli de capital 29,4 milioane lei pentru infrastructura de comunicaţii. În funcţie de gradul de execuţie şi de necesarul de finanţare până la finalul anului s-au identificat economii la titlul 58 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020” (-50 milioane lei).
– Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: -1.942,3 milioane lei per sold astfel:
1. suplimentarea cu +1.500 milioane lei a fondurilor destinate plăţii unor drepturi de asistenţă socială (în principal alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, drepturi acordate persoanelor cu handicap);
2. majorarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de +2.978,6 milioane lei şi diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu -6.395,9 milioane lei în principal ca urmare a reducerii cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii;
3. diminuarea cheltuielilor de personal cu 15 milioane lei şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile cu 10 milioane lei, urmare analizei gradului de execuţie şi necesarului de finanţare până la finalul anului.
