Budăi, despre venitul minim de incluziune: Mă uit ce are nevoie o familie, dar mă uit şi la cei apţi legal şi din punct de vedere al sănătăţii să muncească şi nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat ce categorie de români nu vor mai primi ajutoare sociale şi unde se vor face anchete complexe pentru a determina cine merită acești bani.
Marius Budăi anunţă că, unul dintre cele mai importante proiecte derulate de ministerul pe care îl conduce este reforma legată de venitul minim de incluziune, care implică încurajarea muncii în cazul celor care sunt apţi din punct de vedere legal şi din punctul de vedere al sănătăţii să aibă un loc de muncă. ”Mă uit ce are nevoie o familie dar mă uit şi la cei apţi legal şi din punct de vedere al sănătăţii să muncească şi nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească”, spune ministrul Muncii.
”Vă spun cu mândrie că ceea ce înseamnă măsuri de încurajare a ocupării am transferat deja 57 de milioane de euro de pe altă linie de finanţare, i-am accesat deja din noiembrie 2022, am încheiat deja convenţiile cu mediul privat pentru a subvenţiona şi a încuraja în primul rând ocuparea tinerilor în România şi mai ales pentru a apăra locurile de muncă. Şi iată că măsurile implementate de această coaliţie politică, un echilibru între măsurile sociale şi măsurile economice, au creat în România, în anul 2022, folosind şi fondurile europene, peste 100 000 de noi locuri de muncă. Sunt 100.000 de suflete de români care şi-au găsit un rost având un job”; a afirmat Marius Budăi, sâmbătă, la Alba Iulia, în cadrul unei dezbateri privind accesarea de fonduri europene.
Acesta a vorbit, în acest context, despre venitul minim de incluziune.
”Mai avem o reformă foarte importantă, tot pe bani europeni: venitul minim de incluziune. Să nu săriţi la mine, mai ales mediul privat! (…) Venitul minim de incluziune este foarte bine aşezat şi stabilit pe trei piloni foarte importanţi. Unu: evitarea sărăciei şi scoaterea cât mai multor oameni din sărăcie şi din risc de sărăcie. Al doilea este axat pe încurajarea ocupării forţei de muncă: mă uit ce are nevoie o familie dar mă uit şi la cei apţi din punct de vedere legal şi din punct de vedere al sănătăţii să muncească şi nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească. În primul rând să-i orientăm în carieră, să le arătăm că pot fi utili societăţii şi să îi îndreptăm să muncească pe cei apţi de muncă”, mai spune Budăi.
El a explicat că cei care pot munci şi fac parte din familii care vor să primească venitul minim de incluziune vor fi înscrişi automat în bazele de date ale Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
”Pe viitor, o familie care noi înlocuim acel ajutor social cu venitul minim de incluziune, în momentul când i se va aproba dosarul, acea persoană sau acele persoane care sunt apte din punct de vedere legal şi al sănătăţii, de muncă, vor fi înscrise automat la Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, vor fi chemate la Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate acolo în vederea ocupării. Refuză acest lucru, înseamnă că nu are nevoie de venitul minim de incluziune”, a explicat ministrul.
Ministrul Muncii adaugă că al treilea pilon al venitului minim de incluziune este axat pe descurajarea abandonului şcolar şi pe încurajarea şcolarizării.
„O să acordăm sprijin, dar o să acordăm sprijinul care celor care într-adevăr au nevoie. Vorbim de o nouă reformă a ceea ce se întâmplă, şi ce se întâmpla cu ajutorul social, acel intitulat venitul minim de incluziune care este sprijinit pe 3 piloni extrem de importanți.
Un pilon este evitarea și diminuarea cât mai mult a riscului de sărăcie extremă pentru populație. Al doilea pilon extrem de important este orientarea către muncă a componenților, a membrilor familiei care sunt apți din punct de vedere legal și al sănătății să muncească.
Mă refer aici la cei care din punct de vedere legal adulţi pot munci și la cei care nu au probleme de sănătate din familia care solicită încadrarea la acest venit minim de incluziune.
Și un al treilea pilon extrem, extrem de important este dedicat copiilor printr-un parteneriat între Ministerul Muncii și autoritățile publice locale, este dedicat copiilor din familiile aflate la nevoie, copii pe care să-i încurajăm să continue să meargă la școală și să diminuăm cât mai mult abandonul școlar din cauza sărăciei.
Românii apți de muncă vor fi incluși automat la agențiile locale de ocupare a forței de muncă.
Vorbeam de copiii României și spuneam că aceste lucruri se vor derula cu sprijinul Ministerului Muncii, prin direcțiile de asistență socială la nivel local care în momentul în care se aprobă un dosar pentru o familie de încadrare ca și sprijin venitul minim de incluziune, vor realiza o anchetă socială extrem de aplicată pentru acea familie care nu va mai fi veche anchetă sociala, ci se va duce exact pe nevoile familie și se va studia foarte clar ce înseamnă sprijinul acestor copii pentru a afla care sunt principalele obiective.
Se va axa pe veniturile familiei, se va axa pe faptul că dacă într-o familie cu 3 sau 4 copii doar unul poate să meargă la școală, trebuie să vedem de ce ceilalți 2 dacă au vârstă de școală, nu pot să meargă, fie din lipsă de hăinuțe, fie din lipsă de rechizite, să sprijinim acea familie.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească familiile care solicită ajutor social.
Însă foarte important este ca acei membri ai familiei care sunt apți din punct de vedere legal și al sănătății să muncească. În momentul în care acest dosar de venit minim de incluziune este aprobat, vor fi înscriși automat la agențiile județene, la agențiile locale de ocupare a forței de muncă, după care vor trebui să aibă o prezență obligatorie într-un program de consiliere și orientare, într-un program de calificare, de recalificare și profesională, cu scopul final de a le găsi și a-i ajuta să-şi găsească un loc de muncă„, a spus ministrul Muncii, Marius Budăi.
