Camera de Comerţ şi Industrie, împreună cu alte organizaţii şi asociaţii patronale, a lansat un apel către autorităţi pentru o reformă administrativă a României prin reorganizare teritorială şi descentralizarea instituţiilor publice.
Iniţiativa a fost anunţată în contextul îmbunătăţirii eficienţa şi calitatea serviciilor publice, dar şi pentru a stimula dezvoltarea economică şi regională a ţării.
„Eu cred că este o propunere bine venită. Reforma administrativă în România este foarte necesară pentru că țara noastră nu se va mai putea dezvolta. S-au găsit metode între județe pentru a atrage banii europeni, însă ele nu sunt suficiente pe termen mediu și lung. Dacă vrem ca cetățeanul să fie în centru interesului statului, atunci decizia trebuie să fie mai aproape de el. Asta înseamnă o reorganizarea administrativă. În calitate de om politic sunt pesimist că se va face această schimbare în următoarea perioadă, mai ales că vom intra într-un an electoral, dar eu cred ca trebuie făcută cât mai repede„, a declarat Robert Sighiartău (PNL).
„PSD a susținut această componentă de regionalizare încă de acum câțiva ani și considerăm că ar trebui să se întâmple.Ce este important de menționat este că tot acest de reorganizare nu trebuie făcut pe repede înainte. Discutăm de o reformă fundamentală a statului român, inclusiv de ceea ce însemnă modificările de Constituție, iar acest proces trebuie să parcurgă niște pași deloc grăbiți.
Dacă cineva își dorește ca regionalizare să fie făcută peste noapte înseamnă că nu vizează interesul statului român și al cetățenilor. Este un proces foarte complex care vizează analize pe mai multe nivele. Această reorganizare nu va putea avea loc înainte de alegerile care sunt programate pentru anul viitor„, a adăugat Bogdan Balanișcu (PSD).
Harta României s-ar putea schimba. Am putea rămâne cu 15 județe. Au trecut 55 de ani de la ultima reorganizare administrativ-teritorială.
Harta României s-ar putea schimba complet, din punct de vedere administrativ, numărul județelor s-ar reduce semnificativ, iar zeci de orașe ar ajunge comune. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile propuse de Camera de Comerț a României. Aceste schimbări ar putea aduce economii la bugetul de stat și ar putea ajuta la dezvoltarea infrastructurii și la atragerea fondurilor europene.
Conform legislației în vigoare și conform Constituției României, statul român este împărțit în 41 de județe, conduse de Consiliile Locale și Prefecturile celor 41 de județe. Acest lucru s-ar putea schimba în viitor.
Camera de Comerţ şi Industrii a României a venit cu un proiect prin care harta administrativ-teritorială a României s-ar putea schimba complet.
Din cele 42 de județe numărul acestora s-a putea ajunge la 15 pentru o mai bună organizare și atragere de fonduri europene pentru dezvoltare.
”În acest context, CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de județe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă”, se arată în comunicat transmis azi de CCIR.
România are aproape 80 de localități prea mici pentru actuala clasificare, potrivit datelor publicate în urma recensământului. Aproape 40 de orașe au sub 5.000 de locuitori și aproape 40 de municipii au sub 25.000, arată rezultatele.
În țară sunt chiar și orașe care nu au nici măcar 2.000 de locuitori, cum este cazul localităților Nucet, județul Bihor și Băile Tușnad, județul Harghita. Între cele mai cunoscute orașe prea mici, care nu mai pot fi încadrate la această categorie, se mai numără Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina, Făurei și altele.
De asemenea, există municipii care nu au nici măcar 10.000 de locuitori. Este cazul Orșovei și Beiușului, dar nici Vatra Dornei, Urziceni, Calafat sau Adjud nu ar mai putea fi municipii, potrivit criteriului populației.
De exemplu, o comună din România are numai 88 de locuitori, iar noile statistici readuc în discuție avertismentele ONU privind scăderea dramatică a populației în România în următorii ani.
Cristian Ghinea, fostul ministru USR al Fondurilor Europene, spunea că PSD și UDMR s-au opus reformei teritoriale.
Brașov și Alba ar putea deveni capitale în Regiunea Centru decât Sibiul.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la începutul lunii aprilie în emisiunea Proiect de Ţară: România de la Prima News TV, că în privinţa regionalizării, acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie, iar cel mai apropiat este anul 2025.
”Nu numai pentru că anul viitor avem patru alegeri, dar contextul geopolitic, războiul de lângă noi, eu cred că un asemenea subiect trebuie dezbătut. Nu spun că nu avem linişte în ţară, dar acest subiect, sau reorganizarea administrativ- teritorială, că sunt oarecum legate, aduce anumite frământări în societate, ca să nu spun altceva. Fiecare îşi urmăreşte, are argumente pentru a fi centru de comună, oraş, absoarbe altă comună. Cât de cât sunt documentat şi în 1968 au fost convulsii, deşi era alt regim. Acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie”, a punctat ministrul.
Cum s-ar schimba harta României.
Emil Boc, președintele Asociației Municipiilor, a relansat la finalul anului trecut și la începutul acestui an dezbaterea despre reforma de regionalizare a României. Acesta a făcut două propuneri legate de reforma administrativă și regionalizarea României.
Primarul Clujului susține comasarea unor județe care să aibă împreună cel puțin 800.000 de locuitori într-unul mai mare și desființarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori.
Bucureştiul s-ar uni cu Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman, Arad cu Timiş şi Caraş-Severin, Clujul s-ar uni cu Bistriţa, Sălaj şi Maramureş.
Din punct de vedere al instituţiilor administrative asta ar presupune stabilirea unei reşedinţe de judeţ care va reuni toate instituţiile mari, adică deconcentratele.
