Pluserista neomarxistă, Oana Bogdan, ”roata motrice” a lui Dacian Cioloș, aruncă în spațiul public un nou mesaj controversat în care promovează traiul la comun.
Oana Bogdan, arhitecta pe care Dacian Cioloș, co-președintele USR-PLUS a numit-o ”roată motrice din spatele PLUS” revine cu un nou mesaj controversat cu privire la renunțarea la proprietatea privată.
Nu este pentru prima dată când arhitecta transmite mesaje în care încearcă să le explice oamenilor că renunțarea la proprietatea privată le-ar asigura un trai mult mai bun. În ultimii ani, mesajele ei au stârnit revoltă în spațiul public.
”Ce s-ar întâmpla dacă următoarea pandemie ne-ar prinde trăind comunal?”, m-a întrebat cineva acum un an.
În primul rând că n-am mai avea pandemii dacă am trăi „comunal”, pentru că asta ne-ar reduce amprenta ecologică. Adică am lăsa naibii natura în pace. I-am face loc. Căci natura nu mai are loc. Înghesuită, ne transmite mesaje în formă de viruși care ne țin în casă(…)
Pământul n-ar mai trebui să fie în proprietatea nimănui. Și da, mă gândesc și la săracii Chinei, care sunt nevoiți să vândă lilieci pentru a supraviețui, și la țăranii români, cei care au trăit colectivizarea, și la urmașii lor care, în ultimii treizeci de ani, au fost sărăciți de goana bogaților după „a avea” și mai mult.
Și, dacă, să zicem, ar fi să ne lovească totuși o altă pandemie trăind ”comunal”, traiul ăsta „comunal” ne-ar ajuta s-o combatem. Pentru că traiul „comunal” nu înseamnă să dormi claie peste grămadă în aceeași cameră, după cum nu înseamnă nici să mănânci cu aceeași lingură.
Traiul „comunal” este o formă de organizare. Împărtășești mai binele comunității, nu dormitorul. Cooperative de locuit, co-housing, co-living – toate acestea sunt moduri în care oamenii au înțeles să se organizeze în alte țări pentru a avea acces la locuințe ieftine de calitate (nu e nici o contradicție), pentru a-și asigura energia termică și electrică din surse regenerabile și legume din grădina colectivă, pentru a crea o comunitate intergenerațională, în care bătrânii sunt integrați armonios.
O astfel de formă de organizare funcționează impecabil pe timp de pandemie, pentru că oamenii au încredere unii în alții și împărtășesc mai binele comunității” scrie Oana Bogdan.
Oana Bogdan, lider PLUS, ajungea în atenția internauților în 2019, după ce pleda pentru renunțarea la proprietate, într-un comentariu pe Facebook: ”Când nu vor mai exista teritorii care să aparţină unui om, trib sau neam, vom convieţui armonios”.
”Cred că un pas important al omenirii va fi cel al renunţării la proprietate. Când nu vor mai exista teritorii care să aparţină unui om, trib, neam sau corporaţie, vom reuşi să convieţuim armonios pe planeta Pământ. Eu am încredere că acest lucru se va întâmpla în timpul vieţii mele“, a comentat Oana Bogdan pe Facebook.
Ideea renunţării la proprietate a fost reluată de Oana Bogdan şi într-un interviu acordat unei publicaţii belgiene şi postat pe contul său de Facebook. ”Aş desfiinţa agricultura şi nu aş domestici animalele. Cred că am fi oameni mult mai buni dacă, în calitate de descendenţi ai vânătorilor şi culegătorilor, nu am avea proprietăţi şi am trăi în grupuri în loc de cupluri”, a fost răspunsul Oanei Bogdan la întrebarea ce ar schimba dacă ar avea puterea să schimbe trecutul.
Ea a reacționat pe pagina sa de Facebook, după valul de critici la adresa sa.
”Nu a fost vorba nicio clipă în comentariul meu de confiscarea sau deposedarea forțată de proprietate a oamenilor. Ştim cu toții care sunt sensibilitățile istorice ale românilor și câte suferințe a provocat confiscarea violentă a pământurilor și a bunurilor în anii ’50. Bunicii mei au suferit și ei, ca atâția alți români, din cauza ticăloșiei colectivizării. Mai știm, de asemenea, că suntem societatea cu cel mai mare număr de proprietari de locuințe din Europa (97%). Prin urmare, orice referință la vreun model de expropriere precum cel practicat de staliniști și comuniști este lipsită de temei”, a scris aceasta.
”Pe de altă parte, vedem astăzi extinzându-se în jurul nostru diferite forme de renunțare la proprietate și de împărtășire a bunurilor și serviciilor. Acum zece ani plăteam pentru a citi un articol, azi se promovează tot mai mult sursele libere, enciclopediile online, softurile cu acces liber. Airbnb și Uber sunt platforme prin care oamenii își transformă proprietățile în bunuri împărtășite și servicii comune – vorbim de „sharing economy”. Tot mai multe orașe adoptă ideea de transport în comun gratuit, pentru a diminua tocmai poluarea și aglomerația cauzate de circulația mașinilor private. Tot mai mulți oameni preferă să platească pentru servicii de mobilitate, nu pentru un autoturism, pentru lumină, nu pentru un bec, pentru dreptul la locuire, nu pentru o locuință – vorbim de economia circulară”, adaugă Oana Bogdan.
