Tupeu nesimțit, țara fierbe a sărăcie și ”specialii” din CSM sfidează și se revoltă, după ce Guvernul a anunțat că va crește vârsta de pensionare. Magistrații amenință că, peste 1.500 de magistrați ar putea ieși din sistem în următorii doi ani, cât timp se vor mai putea pensiona la o vârstă mai mică de 65 de ani.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat joi o hotărâre în care critică proiectul privind pensiile speciale aflat în dezbatere în Parlament şi arată că peste 1.500 de magistraţi sunt eligibili pentru pensionare până la sfârşitul anului 2025, iar o pensionare în masă a acestora va duce la un blocaj în activitatea judiciară.
CSM critică proiectul privind pensiile speciale aflat în dezbatere în Parlament și susține că o creştere „intempestivă” a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori ar putea determina ieşirea la pensie până la sfârşitul anului 2025 a peste 1.500 de magistraţi, potrivit deciziei CSM.
Reacţia CSM vine și după ce ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că vârsta de pensionare va creşte treptat până la 65 de ani pentru toţi românii, în urma discuţiilor cu Bruxelles pe tema eliminării pensiilor speciale. Modificarea anunțată va fi aplicată prin introducerea unor amendamente în Parlament.
CSM arată că, la sfârşitul anului 2023, ar fi eligibili pentru pensionare 540 judecători şi 331 procurori; în anul 2024 ar fi eligibili alţi 273 judecători şi 73 procurori, iar în anul 2025 s-ar putea pensiona încă 199 judecători şi 111 procurori, totalul fiind de 1.527 de magistraţi care se pot pensiona până la sfârşitul anului 2025.
Edificatoare în acest sens este situaţia de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dintr-o schemă de 122 posturi, îşi desfăşoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârşitul anului 2023, mai precizează CSM.
”Orice modificare a condiţiilor de pensionare, atât din perspectiva modului de calcul, cât şi din cea a stagiului minim obligatoriu şi a vârstei de pensionare, nu poate interveni intempestiv, cu afectarea aşteptărilor fireşti ale magistraţilor în funcţie, care ar îndeplini aceste condiţii pe viitor. Aşadar, aplicarea unor dispoziţii legale de această natură nu se poate realiza decât etapizat, pe o perioadă de timp rezonabilă, tocmai pentru a răspunde cerinţei de previzibilitate a cadrului normativ, evocată constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, spune CSM.
O reglementare etapizată a condiţiilor de pensionare trebuie să asigure recunoaşterea în continuare, în mod real, a dreptului la pensionare, într-un interval care să nu difere fundamental de aşteptările beneficiarilor, întemeiate în mod legitim pe cadrul normativ în vigoare, mai transmit reprezentanţii CSM.
”Imaginea depopulării sistemului judiciar devine şi mai accentuată dacă este avută în vedere şi perspectiva extrem de probabilă în care judecătorii şi procurorii aflaţi în prima parte a carierei ar părăsi sistemul judiciar ca efect al demotivării lor, în condiţiile pierderii oricărei posibilităţi de dobândire a unei pensii de serviciu, aşa cum aceasta este prevăzută de reglementarea în vigoare. În acest sens, trebuie avut în vedere că, la 1.12.2023, în sistemul judiciar vor exista un număr de 1.403 judecători şi 658 de procurori cu o vechime de cel mult 10 ani, care ar putea opta pentru alte profesii, mai puţin solicitante, fără interdicţiile şi incompatibilităţile specifice şi cel puţin la fel de motivante financiar”, arată CSM.
Și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-ar putea depopula, având în vedere că dintr-o schemă de 122 posturi, îşi desfăşoară activitatea 104 judecători, dintre care 82 îndeplinesc condiţiile legale de pensionare sau le vor îndeplini până la sfârşitul anului 2023.
La fel, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dintr-o schemă de 161 posturi, funcţionează efectiv 68 de procurori, dintre care 28 îndeplinesc condiţiile de pensionare până la sfârşitul acestui an.
CSM atrage atenția că aceste plecări ar accentua deficitul major din acest moment, când sunt vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi.
Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuţiilor din spaţiul public privind eliminarea pensiilor speciale. Analiza datelor statistice relevă că numărul judecătorilor şi procurorilor care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022 este aproape dublu comparativ cu anul 2021. Dacă în anul 2020 s-au pensionat 174 de judecători şi 129 de procurori, iar în anul 2021 s-au pensionat 248 de judecători şi 143 de procurori, s-a ajuns ca în anul 2022 sa se pensioneze 464 de judecători şi 256 de procurori.
