Un document emis în 2018, care arăta cât de grav afectat era podul de la Luțca, a fost ignorat de autoritățile din Neamț. Potrivit expertizei făcute de inginerul Cristian-Comisu, în 2018, podul era într-o stare inaintată de degradare, tablierul era deformat peste valorile maxime admise şi avea fisuri şi crăpături la nivelul hobanelor.
Potrivit expertizei făcute de inginerul Cristian-Comisu, în 2018, podul era într-o stare inaintată de degradare, tablierul era deformat peste valorile maxime admise şi avea fisuri şi crăpături la nivelul hobanelor.
Mai mult, cablurile erau ruginite, iar expertul recomanda efectuarea de lucrări capitale la calea de rulare şi construcţia unor piloni suplimentari.
Expertiza a fost făcută în 2018, iar Consiliul Județean nu a ținut cont de ea. Expertul spunea clar atunci că podul trebuie reconstruit de la zero.
Cele mai importante defecte constatate de expert în 2018 sunt: lipsa betonului de acoperire a armăturilor, exfolierea betonului la nivelul tablierului, coroziunea armăturii, fisuri, crăpături.
Podul peste râul Siret, care face legătura între Sagna și Luțca, inaugurat în urmă cu doar şase luni, s-a rupt joi după-amiază. În momentul în care podul peste Siret s-a rupt două autovehicule, un autocamion şi o autoutilitară, se aflau în tranzit, iar unul dintre șoferi a fost rănit. Șoferul autocamionului ar fi fost scos din maşină de către ceilalţi participanţi la trafic.
După incident, cei care au ajuns la fața locului au descoperit că pilonul podului a fost construit din polistiren expandat în loc de beton. Probabil s-a luat această decizie fiindcă era mai ieftin.
Podul prăbuşit de peste Siret, deschide o amplă discuţie în spaţiul public cu privire la cât sigure sunt celelalte poduri din ţară. Pasajul Basarab şi Podul Constanţa din Capitală sunt doar două dintre proiectele cu probleme.
Pe Pasajul Basarab se circulă fără recepție, iar întreaga construcție se degradează pe zi ce trece. Primăria Capitalei promite că va face o nouă expertiză tehnică a pasajului care a costat 240 de milioane de euro, iar apoi va începe procedura de recepție, prima dintre cele două.
În termeni simplificați, procesul-verbal de recepție este o garanție că acea construcție, fie ea clădire sau pod, este sigură și corespunde cu ceea ce a promis constructorul în cartea tehnică. Fără acesta o construcție nu poate funcționa.
În cazul Pasajului Basarab, Primăria Capitalei ar fi trebuit, așadar, să facă prima recepție la terminarea lucrărilor. Din acel punct, începea să curgă garanția, perioadă în care de mentenanță se ocupă constructorul. Recepția finală se face la expirarea perioadei de garanție. Însă din 2011, de când a fost inaugurat cu fast de primarul de-atunci al Capitalei, Sorin Oprescu, la „podul românilor”, cum i-a spus acesta, nu s-a făcut nici una, nici cealaltă.
Între timp, a expirat și vechea expertiză tehnică, iar construcția a continuat să se degradeze: au apărut gropi, s-au ars becuri, partea metalică a ruginit.
Podul Constanţa, aflat în Sectorul 1, la intersecţia dintre Calea Griviţei şi Şoseaua Chitilei a fost reabilitat în 2020, însă parţial. În comunicatul dat publicităţii de CFR se preciza: „Au fost executate lucrări pe o lungime de circa 180 de metri, precum şi lucrări de suprastructură„.
„Lucrările de consolidare au constat în reparația culeelor și a aripilor podului, cămășuirea stâlpilor pilelor, reparații la intradosul pasajului și la grinzile marginale, refacerea trotuarelor și a hidroizolației, precum și montarea gardurilor de protecție în zona de siguranță a căii ferate. Menționăm faptul că documentația tehnică a acestui obiectiv a prevăzut doar lucrări de reparații și consolidare a pasajului pentru punerea în siguranță și nu construcții noi„, mai spunea CFR.
În realitate, trotuarele de sub Podul Constanţa aduc mai mult cu nişte poteci de munte. Sunt zone unde asfaltul lipseşte cu desăvârşire şi sunt gropi ca pe uliţele de ţară. Cele două trotuare nu pleacă de nicăieri, apar pur şi simplu schiţate brusc pe carosabil şi se scurg de-a dreapta şi de-a stânga podului.
