Judecătorul hashtagist Cristi Danileț, cunoscut atât pentru pledoariile sale pentru ”reformarea” sistemului judiciar, cât și pentru măscăriile de pe Tik Tok, consideră că a obosit și se pensionează la frageda vârstă de 48 de ani și se alătură tagmei celor cu pensie specială.
Cristi Danileț, judecător la Tribunalul Cluj, în vârstă de 48 de ani, se pensionează, conform ordinii de zi a ședinței Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), programate pe 10 ianuarie.
Secția pentru judecători a CSM are pe ordinea de zi din 10 ianuarie cererea de pensionare depusă de judecătorul Cristi Danileț, actualmente magistrat la Tribunalul Cluj, potrivit agendei instituției, notează sursa citată.
Cristi Danileț are venit în magistratură în primăvara lui 2023, după ce a câștigat și al treilea proces cu Inspecția Judiciară.
”Azi am câștigat și cel de al treilea dosar făcut de către Inspecția Judiciară în care am fost sancționat de CSM (Consiliul Superior al Magistraturii, n.r.) cu excluderea din magistratură. S-a constatat de către curtea supremă că nu meritam excluderea, ci doar o reducere a salariului. Soluția de revenirea a mea în magistratură e definitivă”, scria Danileț, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
”Am depus cererea de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii și sper să fie aprobată, pentru ca apoi președintele României să semneze decretul de eliberare din funcție”, a declarat, vineri, pentru Bihoreanul, judecătorul Cristi Danileț, care a precizat că în luna ianuarie a anului trecut a adunat 25 de ani de vechime în magistratură.
”Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură”, a scris pe Facebook Danileț.
Întrebat cu privire la motivele care l-au determinat să solicite pensionarea, Danileț a arătat că ”în principal” este vorba despre faptul că s-a săturat să facă naveta la Cluj de la Oradea, unde s-a stabilit din 2020, dar și că în prezent există condiții „mai bune” pentru magistrații care se retrag din activitate.
Danileț spune că nu va spune „STOP!” celorlalte preocupări ale sale și va fi prezent în continuare în spaţiul public pentru ”a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar”.
”Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită”, a scris el.
Cristi Danileţ a câștigat în luna aprilie, 2023, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al treilea proces cu CSM privind excluderea sa din magistratură, și a revenit în funcţia de judecător la Tribunalul Cluj.
În urma aceleei decizii, Danileţ urma să primească salariile restante din decembrie 2021, data când a fost suspendat din funcţie, până în prezent.
Anterior, Danileţ a câştigat alte două procese cu CSM, având acelaşi obiect – excluderea din magistratură.
Astfel, în luna februarie 2023, Instanţa supremă a anulat o decizie a CSM din mai 2022 prin care Danileţ a fost exclus din magistratură pe motiv că a desfăşurat activităţi politice prin două ONG-uri.
Concret, Danileţ a fost sancţionat pentru că ar fi făcut parte din două organizaţii neguvernamentale, care au difuzat comunicate critice la adresa Guvernului.
Cristi Danileţ a mai fost exclus din magistratură de CSM în decembrie 2021 pentru manifestări pe care le-ar fi avut pe mai multe reţele de socializare. Este vorba de două postări pe reţeaua de socializare TikTok, despre care Danileţ susţine că nu au legătură cu justiţia, ci se referă la viaţa privată.
Şi în acest caz, Danileţ a contestat decizia CSM în instanţă, având câştig de cauză.
Membrii CSM care l-au exclus pe Danileţ din magistratură şi-au terminat între timp mandatul, iar şeful Inspecţiei Judiciare, instituţia care a întocmit rapoartele de sancţionare, de asemenea a ieşit din sistem.
Potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2023, în anul fiscal 2022 el a încasat doar 92.190 de lei, plus 23.969 de lei ”diferențe salariale și dobânzi”.
Însă, în declarația din 2022, care acoperă anul fiscal 2021, Danileț declară un salariu anual, încasat la Tribunalul Cluj Napoca, de 194.585 de lei, plus „diferențe salariale” de 46.530 de lei.
Judecătorul avea și un contract cu Fundația World Vision, un ONG care acţionează mai ales în mediul rural, pentru copii, de unde a câștigat 2.476 de lei, a încasat circa 11.500 de lei din diferite drepturi de autor, plus 5.000 de lei de la o universitate din Iași.
Însă magistratul declară și datorii, una de 672.000, plătibilă până în 2050, și alta de 96.000, plătibilă din 2020 în 2024, pentru două persoane care poartă numele său de familie, potrivit datelor publice din declarația de avere. Ele figurează ca ”întreținere lunară”.
La un salariu lunar de 20.000 de lei, cam cât a câștigat Danileț în 2021, pensia se va apropia de 16.000 de lei, echivalentul a 80% din leafă.
Judecătorul Cristi Vasilică Danileț a fost acționat în judecată de către propriii părinți, pentru ca justiția să-l oblige pe magistrat să le plătească lunar o sumă de bani cu titlu de întreținere de subzistență. Ioan și Elena Danileț aveau, la acel moment, venituri la limita supraviețuirii, motiv pentru care, potrivit sursei citate, trăiau de pe o zi pe alta. Fapt ce i-a determinat să se adreseze instanței. În 2009, judecătorii s-au pronunțat și au decis să îl „oblige pe pârâtul Danileț Vasilică Cristi la plata în favoarea fiecărui reclamant a sumei de 747 de lei lunar, cu titlu de pensie de întreținere, reprezentând 1/6 din venitul net realizat lunar”.
Interesant este că, potrivit declarației de avere din vara anului trecut, judecătorul Cristi Vasilică Danileț și-a eșalonat această obligație de plată pe o perioadă de 41 de ani, cu scadență în 2050, trecând-o ca beneficiar al creanței pe mama sa. Un calcul simplu arată că, lunar, Danileț trebuie să-i asigure mamei sale suma de 1.365,9 lei.
Cererea lui Danileț de pensionare vine după relativ scurt timp de la reluarea de către acesta a activității de judecător. Secția pentru Judecători în Materie Disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii l-a exclus pe Cristi Vasilică Danileț din magistratură de nu mai puțin de trei ori.
Astfel, în 8 decembrie 2021, CSM a admis acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară în dosarul 25/J/2021 împotriva lui Danileț, pentru fapte constând în manifestările judecătorului pe rețelele de socializare și, în baza articolului 100 litera „b” din statutul judecătorilor și procurorilor, i-a aplicat acestuia sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură.
Apoi, la 25 mai 2022, în dosarul 3/J/2022, CSM a admis o nouă acțiune a Inspecției Judiciare formulată împotriva lui Cristi Vasilică Danileț, pentru săvârșirea abaterii disciplinare constând în „încălcarea interdicției de a face parte din formațiuni politice” și pentru abaterea disciplinară prevăzută de articolul 99 litera „d” din statutul judecătorilor și procurorilor, aplicându-i, de asemenea, sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură.
Nu în ultimul rând, pe 20 iulie 2022, CSM a admis o a treia acțiune a Inspecției Judiciare împotriva lui Danileț, excluzându-l pentru a treia oară din magistratură. Toate cele trei hotărâri ale CSM au fost atacate de Cristi Vasilică Danileț în instanță, fiind desființate. Însă judecătorul a fost suspendat din profesie până la finalizarea acestor procese.
Cererea de pensionare formulată de Cristi Vasilică Dănileț nu este singura de acest gen pe care Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să o soluționeze în prima ședință pe anul 2024, adică în data de 10 ianuarie. Danileț este unul dintre cei opt judecători de tribunal care se cer afară din sistem. Au mai făcut solicitări similare președintele Secției Civile a Tribunalului Giurgiu, Petronela Codreanu, judecătorii Aida Iolanda Slate, Adrian Oprea și Laura Ioana Pecheanu, de la Tribunalul Constanța, vicepreședintele Tribunalului Tulcea, Mădălina Lelia Șurculescu, precum și președintele Tribunalului Militar București, Cristian Vrabie.
Pe lista cererilor de pensionare depuse la CSM, pentru ședința de săptămâna aceasta, se mai află și trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Este vorba despre magistrații Lucian Cătălin Mihai-Zamfir, Bela Nasz Csaba și Emilia Claudia Vișoiu.
De la curțile de apel vor să se pensioneze judecătorii Marcela Comșa (de la Curtea de Apel Brașov), Simona Oțel (de la Curtea de Apel Craiova), Nicolae Petre Trache (de la Curtea de Apel Ploiești) și Marius Gabriel Săndulescu (de la Curtea de Apel Pitești). Tot pe 10 ianuarie, se va soluționa și cererea de pensionare formulată de Florin Dănuț Lincă, judecător la Judecătoria Roșiori de Vede.
Rareş Bogdan, susţinea în 2019, că ”liberalii” vor elimina pensiile speciale în primele 30 de zile de când vor ajunge la guvernare. Mai puţin pensiile speciale ale magistraţilor şi militarilor.
„Obligatoriu pentru PNL ca în primele 30 de zile de când am ajuns la putere să eliminăm pensiile speciale. Nu poţi să ai pensie fără să ai contributivitate. 1,7 miliarde de euro ne costă pensiile speciale în fiecare an. Când are unul pensie de 300, 450 de milioane şi este angajat şi la stat, ăştia 80% se angajează în ministere, companii naţionale şi au ieşit la pensie la 45, 46 de ani şi au şi salariu din bugetul public. Asta e una din marile mize care trebuie rezolvate”, a declarat Rareş Bogdan, în cadrul unei conferinţe de presă, la Madrid.
