Ucraina a bombardat al treilea pod în regiunea Kursk. Era ultimul viaduct funcțional peste râul Seim. Stare de urgență în Rostov.
Ucraina a lovit și a deteriorat un al treilea pod peste râul Seim, în apropierea satului Karyzh (Karîj) din regiunea rusă Kursk, relatează The Guardian, care precizează că informația este confirmată de un membru al Comitetului de Investigații din Rusia.
De asemenea, un mesaj video care confirmă lovitura a fost postat pe canalul Telegram al propagandistului Vladimir Soloviov de la televiziunea rusă de stat.
Deocamdată, amploarea pagubelor produse podului nu este clară.
Dacă acesta fost distrus complet sau parțial, asta ar putea afecta grav capacitatea Rusiei de a aduce vehicule blindate și alte echipamente grele peste râul Seim pentru a contracara ofensiva ucraineană în Kursk.
Nextatv, canalul opoziției din Belarus, relatează, la rândul său, că podul de la Karyzh ar fi fost distrus.
Țintirea acestui pod a fost anticipată de comentatorii care urmăresc evoluția luptelor din Kursk.
Contul Conflict Dispatch a publicat imagini ale viaductului din Karyzh înainte de a fi lovit de ucraineni și a estimat că, în cazul distrugerii acestuia, armata rusă va trebui să recurgă la poduri din pontoane pentru a-și susține trupele care luptă în Kursk.
Ucraina a scos din uz în zilele trecute alte două poduri peste Seim: unul, pe care l-a distrus pe 16 august în apropiere de satul Glușkovo, și un al doilea, pe care l-a avariat o zi mai târziu în apropierea localității Zvannoe.
Armata ucraineană anunță extinderea ofensivei sale în provincia Kursk din Rusia și intenția sa de a izola și ocupa districtul Glușkovo. Ucrainenii au trecut deja linia de demarcație în vestul provinciei și încearcă să izoleze peste 50 de localități, dar și trupele armatei ruse din zonă. Podurile peste râul Seim au fost distruse, în nordul provinciei, în timp ce ucrainenii pun presiune dinspre zonele deja ocupate, relatează EFE.
Trupele ucrainene au ocupat mai mult de 11 kilometri pătraţi de teritoriu la vest de districtul Gluşkovo – situat în partea de vest a provinciei Kursk la graniţa cu Ucraina, unde se deschide un nou front la aproximativ 35 de kilometri distanţă de zona capturată la vest de oraşul Sudja, potrivit canalului de Telegram „DeepState”, apropiat armatei ucrainene.
Aceasta din urmă atacă, acum, regiunea Gluşkovo atât dinspre vest cât şi dinspre est, unde, conform aceluiaşi canal, trupele ucrainene înaintează şi au ocupat două localităţi. La sud se află graniţa ucraineană, iar la nord, cea mai mare parte a districtului este separată de restul teritoriului rus de râul Seim.
Forţele aeriene ucrainene au confirmat distrugerea a două poduri peste acest râu, iar bloggerii militari ruşi – care afirmă că podurile au fost lovite cu rachete americane HIMARS – şi un oficial rus au anunţat, luni, că armata ucraineană a distrus, de asemenea, al treilea, şi ultimul pod peste acel râu, duminică.
Armata rusă foloseşte, acum, pontoane pentru deplasarea trupelor şi aprovizionarea lor, dar şi aceste structuri provizorii pot deveni ţinte facile pentru sistemele de rachete ucrainene. Astfel, cea mai mare parte a districtului Gluşkovo este izolată de Rusia şi ar putea cădea sub control ucrainean în câteva zile, în timp ce Ucraina continuă să lovească podurile peste Seim, care încă nu au fost complet distruse.
Stare de urgență într-un oraș din regiunea rusă Rostov
Autoritățile locale au declarat stare de urgență în orașul Proletarsk din regiunea rusă Rostov, unde un atac ucrainean cu drone a provocat un incendiu la un depozit de carburant şi rănirea a cel puțin 18 pompieri, relatează Agerpres, citând AFP.
Starea de urgență a fost instituită la miezul nopții de duminică spre luni.
Eforturile de stingere a incendiului, care a izbucnit duminică dimineață, au continuat luni, a anunțat administrația locală pe Telegram.
Guvernatorul regional Vassili Goloubev a afirmat că, dintre cei 18 pompieri care au avut nevoie de îngrijiri medicale, patru au fost internați pentru arsuri.
O sursă din cadrul serviciului ucrainean de informaţii militare, GUR, a confirmat că depozitul de combustibil şi de produse petroliere Kavkaz, situat în Proletarsk, a fost atacat cu drone.
Potrivit acestei surse, această instalație alimenta „complexul militar-industrial” rus.
Proletarsk, un oraș cu aproape 20.000 de locuitori, este situat la circa 200 de kilometri de granița cu Ucraina şi la aproximativ 350 de kilometri de zonele de luptă controlate de Kiev pe linia frontului din estul Ucrainei.
Moscova nu e pregătită pentru negocieri de pace după ofensiva ucraineană în Kursk
Iuri Ușakov, un consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că atacul Ucrainei în regiunea Kursk înseamnă că Moscova nu este pregătită să poarte discuții de pace în acest moment.
Ușakov a susținut, pe de altă parte, că Rusia nu își retrage „propunerile de pace” anterioare, respinse de Kiev și care cereau ca țara atacată să renunțe la aspirația aderării la NATO și să-și recheme soldații din cele patru regiuni anexate de Moscova, prin decret, în toamna anului 2022 – Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
Declarația consilierului prezidenția rus vine după ce Moscova a dezmințit, duminică, o relatare apărută în ziarul american The Washington Post.
Potrivit acestui cotidian, Rusia și Ucraina se pregăteau să negocieze, prin intermediul Qatarului, un armistițiu parțial care implica oprirea atacurilor reciproce asupra obiectivelor de infrastructură energetică, însă demersurile au fost stopate de incursiunea Kievului în Kursk, la 6 august.
Rusia revendică și ocuparea oraşului Zalijne din estul Ucrainei. Autorităţile ucrainene evacuează familiile cu copii din Pokrovsk.
Armata rusă a revendicat luni capturarea oraşului Zalijne, situat în provincia Doneţk din estul Ucrainei, în timp ce-şi intensifică ofensiva în direcţia oraşului Toreţk aflat în imediata vecinătate a acestuia, iar autorităţile ucrainene au ordonat evacuarea familiilor cu copii din Pokrovsk şi din împrejurimile acestui oraş care se află la circa 60 de kilometri vest-sud-vest de Toreţk.
„Unităţile grupării militare Centru au eliberat Artiomovo”, numele rusesc al oraşului Zalijne, a susţinut Ministerul rus al Apărării. Acest oraş, care avea înaintea războiului o populaţie de aproximativ 5.000 de locuitori, se află la mai puţin de 4 kilometri de Toreţk, o redută fortificată a armatei ucrainene a cărei cucerire i-ar permite armatei ruse să înainteze către Konstantinivka, unde se află un important nod de rute folosite de armata ucraineană pentru aprovizionarea forţelor sale.
În plus, o astfel de înaintare ar fi un pas în plus făcut de trupele ruse în direcţia bastionului ucrainean din oraşul Kramatorsk, situat la circa 50 de kilometri nord-vest de Toreţk, şi i-ar tăia armatei ucrainene ruta de aprovizionare către Ceasov Iar, oraş la circa 20 de kilometri nord de Toreţk şi 10 kilometri vest de oraşul Bahmut ocupat de trupele ruse.
Armata rusă nu şi-a oprit înaintarea progresivă pe frontul din estul Ucrainei, mai ales către oraşele Toreţk şi Pokrovsk, în pofida ofensivei surpriză în urma căreia armata ucraineană revendică ocuparea a circa 1.200 de kilometri pătraţi de teritoriu în provincia rusă de graniţă Kursk şi care în opinia unor comentatori ar fi trebuit să forţeze armata rusă să mute semnificativ trupe de pe frontul ucrainean pentru a-şi apăra propriul teritoriu.
Autorităţile ucrainene au ordonat luni evacuarea familiilor cu copii din Pokrovsk şi împrejurimile acestuia, în timp ce trupele ruse continuă să avanseze către acest oraş strategic. „Începem evacuarea forţată a familiilor cu copii din zona metropolitană Pokrovsk (…), când oraşele noastre sunt în raza de acţiune a tuturor armelor inamice, decizia de evacuare este necesară şi inevitabilă”, a explicat guvernatorul provinciei Doneţk, Vadim Filacikin.
Peste 53.000 de persoane, printre care aproape 4.000 de copii, locuiesc în acest oraş situat nu departe de linia frontului de est a Ucrainei, a precizat acelaşi guvernator. Pokrovsk se află de asemenea la intersecţia unor rute importante de aprovizionare a principalelor garnizoane ucrainene de pe frontul de est.
Şeful administraţiei militare din Pokrovsk, Sergii Dobriak, a avertizat încă de săptămâna trecută că trupele ruse au ajuns la puţin peste 10 kilometri de periferia oraşului şi a îndemnat locuitorii rămaşi să evacueze.
Planurile șefului armatei ucrainene pentru operațiunea din Rusia. Sîrskîi i-a prezentat lui Zelenski mai multe scenarii.
Comandantul armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, ia în considerare un atac împotriva regiunii ruse Briansk ca alternativă la incursiunea din Kursk, scrie The Economist, citând surse militare ucrainene.
Kievul a lansat incursiunea transfrontalieră pe 6 august, spunând că de atunci a capturat peste 1.000 de kilometri pătrați și zeci de așezări rusești.
Potrivit soldaților ucraineni și apropiaților lui Sîrskîi intervievați de The Economist, șeful armatei ucrainene și-a împărtășit planurile militare doar cu câțiva oficiali din armată și de securitate și le-a discutat cu președintele Volodimir Zelenski în întâlniri unu-la-unu pentru a nu fi compromise.
Sîrskîi ar avea în vedere mai multe scenarii pentru atingerea punctelor slabe ale Rusiei. The Economist a scris că a fost luat în considerare și un atac împotriva regiunii Briansk – situată la vest de regiunea Kursk, la nord de regiunile Cernihiv și Sumî ale Ucrainei și la est de granița cu Belarus.
O lovitură combinată împotriva regiunilor Kursk și Briansk a fost, de asemenea, în discuție, a scris publicația fără a dezvălui alte detalii.
Scopul principal al operațiunii a fost de a întări poziția Kievului în potențiale negocieri și de a îndepărta trupele ruse din Donbas. Acest lucru este în concordanță cu mai multe declarații ale oficialilor ucraineni.
Potrivit surselor The Economist, partenerii occidentali nu au fost informați în prealabil cu privire la planurile Ucrainei pentru a evita scurgerea sau perturbarea acestora. Cu toate acestea, partenerii nu au protestat împotriva ofensivei după declanșarea acesteia, lăudând chiar realizările acesteia.
Incursiunea militară a Ucrainei în Kursk vizează crearea unei „zone tampon” pentru a preveni atacurile transfrontaliere ale forţelor Moscovei, a declarat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în contextul în care trupele sale au aruncat în aer al doilea pod în regiunea de frontieră cu Rusia.
Zelenski vrea o ”zonă tampon” în Rusia
Pentru prima dată, Zelenski a vorbit duminică despre ambiţiile strategice ale operaţiunii, el afirmând: ”Acum, sarcina noastră principală în cadrul operaţiunilor defensive globale este: să distrugem cât mai mult potenţial de război rusesc posibil şi să desfăşurăm acţiuni contraofensive maxime”.
Acestea includ ”crearea unei zone tampon pe teritoriul agresorului”, a spus preşedintele în cel mai recent discurs al său. „Tot ceea ce provoacă pierderi armatei ruse, statului rus, complexului lor militar-industrial şi economiei lor contribuie la prevenirea extinderii războiului şi ne apropie de un sfârşit just al acestei agresiuni”, a declarat Zelenski.
Poziţia Kievului în Kursk este ”din ce în ce mai puternică”, trupele consolidându-şi poziţiile, potrivit lui Zelenski. Kievul susţine că are sub control aproape 1 000 de kilometri pătraţi de teritoriu rusesc şi atât Rusia, cât şi Ucraina au îndemnat locuitorii să evacueze zonele în care au loc lupte grele.
Însă, în timp ce numărul atacurilor rusești în regiunea Donbas a scăzut, Rusia continuă să înainteze spre Pokrovsk, un centru logistic cheie în regiune, a raportat armata ucraineană.
Trupele ruse riscă, în această situaţie, să se vadă încercuite şi eventual capturate, alternativa lor fiind retragerea, dar şi pentru o retragere care să nu fie condiţionată de folosirea pontoanelor peste acel râu, fereastra de timp se restrânge pe măsură ce trupele ucrainene continuă înaintarea dinspre est şi închid unicul coridor terestru.
În urma ofensivei în provincia Kursk, lansate pe 6 august şi care a luat pe nepregătite armata rusă slab desfăşurată în acea zonă, unde avea în special unităţi formate din tineri recruţi fără experienţă de luptă, din rândul cărora armata ucraineană a luat uşor prizonieri, aceasta din urmă revendică ocuparea a peste 80 de localităţi şi a unei suprafeţe de peste 1.150 de kilometri pătraţi, un bilanţ exagerat în opinia unor comentatori militari independenţi.
Ucrainenii sperau că rușii vor disloca trupe din Donbas spre Kursk
Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează în Kursk dispersat cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, dar nu toate zonele din Kursk unde au fost semnalate incursiuni ale trupelor ucrainene se află efectiv sub controlul acestora.
De asemenea, cea mai mare parte a câştigurilor teritoriale au fost obţinute la începutul ofensivei, suprafeţele revendicate de Kiev în ultimele zile fiind marginale după ce armata rusă a trimis întăriri şi au loc lupte.
Însă dacă îi va reuşi manevra de ocupare a districtului Gluşkovo, armata ucraineană ar obţine controlul asupra unei suprafeţe de aproximativ 500 de kilometri pătraţi pe care se află aproximativ 50 de localităţi, iar acest district ar deveni al doilea mare bastion al trupelor ucrainene în provincia Kursk, după cel din zona oraşului Sudja.
Potrivit lui Oleksandr Kovalenko, analist militar membru al grupului ucrainean ”Rezistenţa Informativă”, efectivele armatei ruse în provincia Kursk sunt de cel puţin 15.000 de soldaţi, în opinia sa fiind nevoie de efective cel puţin duble pentru a împiedica trupele ucrainene să avanseze, nemaivorbind de expulzarea acestora ordonată public de dictatorul Vladimir Putin.
Nu este, însă, clar câţi soldaţi ar putea comandamentul ucrainean să desfăşoare pentru susţinerea ofensivei pe teritoriul rus, mai ales că trupele ucrainene continuă să piardă teren pe frontul din Donbas, de unde Ucraina pare să fi sperat că Rusia va muta trupe semnificativ pentru a-şi apăra propriul teritoriu, ceea ce deocamdată nu s-a întâmplat în măsura aşteptată.
În plus, armata ucraineană, care a mobilizat pentru această acţiune trupe bine instruite, a suferit deja pierderi în oameni şi echipamente pe teritoriul rus în ofensiva despre care Ucraina evită să ofere detalii şi explicaţii.
Potrivit preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenki, printre obiectivele ofensivei se numără crearea unei ”zone tampon” pe teritoriul rus şi diminuarea potenţialului de luptă al armatei ruse.
Un alt obiectiv, menţionat de unul dintre consilierii săi, dar şi de Putin, este de a forţa Rusia să accepte negocieri de pace în termeni favorabili Ucrainei.
”Era dimineață. Puteam vedea cum ne apropiem de graniță”. Ucraina publică poveștile soldaților despre primele ore ale Operațiunii Kursk.
După ce au publicat imagini din primele ore ale incursiunii în Kursk, ucrainenii publică și primele mărturii ale soldaților care au participat la operațiune. Potrivit imaginilor distribuite pe rețelele sociale de Forțele armate ucrainene, doi soldați care au luat parte la asalt vorbesc despre cum i-au luat prin surprindere pe ruși și cum au reușit să înainteze zeci de kilometri în interiorul țării invadatoare.
”Era dimineață. Puteam vedea cum ne apropiem de graniță sub acoperirea tancurilor. Am ajuns la o linie de copaci și am stat acolo. Am deschis focul asupra unui elicopter, după care am intrat în blindate și am înaintat. Totul a funcționat. Nu am avut timp să ne gândim. Totul s-a întâmplat foarte repede”, povestește unul dintre soldații ucraineni.
Pe măsură ce înaintau, ruși au încercat să îi încercuiască.
”Când am intrat în Rusia, au încercat să ne încercuiască, dar nu au reușit. Am acoperit flancurile. Le-am distrus comunicațiile. Rușii trăgeau cu artileria în satele lor, nu le păsa”, mai spune acesta.
Celalalt soldat vorbește despre cum au simțit soldații primele ore ale incursiunii din Kursk.
”Sunt fericit că am reușit o asemnea operațiune. Comandanții ne-au ordonat și am reușit într-un timp foarte scurt să parcurgem o distanță atât de mare. Am fost și noi șocați de ce am reușit să facem. Nimeni nu se uita la ceas. Trebuie să faci doar ce ți se spune. Ne deplasam în coloană, pentru ruși a fost neașteptat. A fost un sat, după care altul, după care mai multe. Am auzit niște elicoptere în primele zile. Nu ne-au văzut, dar era înfricoșător. Toți eram speriați”, povestește acesta.
Mărturiile soldaților ucraineni sunt însoțite de imagini filmate în primele ore ale incursiunii ucrainene din Kursk.
Kievul a lansat incursiunea transfrontalieră pe 6 august, spunând că de atunci a capturat peste 1.000 de kilometri pătrați și zeci de așezări rusești.
Pentru prima dată, Zelenski a vorbit duminică despre ambiţiile strategice ale operaţiunii, el afirmând: „Acum, sarcina noastră principală în cadrul operaţiunilor defensive globale este: să distrugem cât mai mult potenţial de război rusesc posibil şi să desfăşurăm acţiuni contraofensive maxime”.
Acestea includ „crearea unei zone tampon pe teritoriul agresorului”, a spus preşedintele în cel mai recent discurs al său. „Tot ceea ce provoacă pierderi armatei ruse, statului rus, complexului lor militar-industrial şi economiei lor contribuie la prevenirea extinderii războiului şi ne apropie de un sfârşit just al acestei agresiuni”, a declarat Zelenski.
Poziţia Kievului în Kursk este „din ce în ce mai puternică”, trupele consolidându-şi poziţiile, potrivit lui Zelenski. Kievul susţine că are sub control aproape 1 000 de kilometri pătraţi de teritoriu rusesc şi atât Rusia, cât şi Ucraina au îndemnat locuitorii să evacueze zonele în care au loc lupte grele.
❗️ Russian Z-channels report that Ukraine has destroyed the third and last bridge over the Seim River in Kursk Region
The bridge was destroyed near the village of Karyzh in the Glushkovsky district. On August 16, Ukrainian troops destroyed a bridge in the village of Glushkovo, a… pic.twitter.com/F6SR6AJQPe
— NEXTA (@nexta_tv) August 19, 2024
🇺🇦🇷🇺 Pictures of the last bridge left over the Seym river in the affected area of the Kursk Oblast. It is located in Karyzh around 7 kilometers away from the recently heavily damaged bridge in Zvannoe. If destroyed, Russia will need to contruct pontoon bridges over the Seym to… https://t.co/fiXAwa0Gbq pic.twitter.com/QfE6LU1EWd
— Conflict Dispatch (@ConflictDISP) August 17, 2024
