Forțele armate ruse au început prima etapă a exercițiilor ordonate de președintele Vladimir Putin pentru a simula lansarea armelor nucleare tactice, a anunțat marți Ministerul Apărării de la Moscova.
Moscova a argumentat necesitatea de a efectua aceste exerciții cu ceea ce numește ”declarații militante” ale oficialilor occidentali, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, despre care a spus că a emis amenințări la securitatea Rusiei.
Analiştii spun că exerciţiile sunt concepute ca un semnal de avertizare al lui Putin pentru a descuraja Occidentul să se implice mai mult în războiul din Ucraina. Țările occidentale au furnizat arme și informații Kievului, dar s-au abținut de la a trimite trupe.
Rușii urmăresc să se asigure că unitățile și echipamentele sunt pregătite pentru „utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde și a asigura necondiționat integritatea teritorială și suveranitatea statului rus ca răspuns la declarațiile provocatoare și amenințările unor oficiali occidentali individuali împotriva Federației Ruse”, a transmis ministerul Apărării.
Exercițiile implică Forțe de Rachete din Districtul Militar de Sud al Rusiei, care se află în apropierea Ucrainei și include, de asemenea, părți din Ucraina pe care Rusia le controlează acum.
Belarus, unde Rusia a declarat anul trecut că desfășoară arme nucleare tactice, va fi, de asemenea, implicată, au informat cele două țări.
Armele nucleare tactice sau nestrategice sunt mai puțin puternice decât armele strategice concepute pentru a distruge orașe întregi inamice, dar au totuși un potențial distructiv imens.
Unii analiști occidentali cred că armele nucleare nestrategice au dobândit o importanță mai mare în planurile Moscovei de la începutul războiului din Ucraina, unde forțele sale convenționale s-au luptat în primii doi ani.
În teorie, utilizarea unor astfel de arme ar putea produce un șoc Occidentului fără a declanșa neapărat un război nuclear propriu-zis, deși riscul declanșării unui ciclu de escaladare ar fi uriaș.
Statele Unite acuză Rusia că duce războiul până la cer. Pentagonul monitorizează o armă spaţială lansată de Moscova pe orbita unui satelit guvernamental american şi este gata de atac. Moscova neagă informaţia, dar anunţă că a început exerciţii cu arme nucleare în apropiere de Ucraina.
Lansat în Spaţiu la bordul unei rachete Soiuz, COSMOS 2576 este considerat de specialişti parte dintr-o armă spaţială capabilă să atace alţi sateliţi. Întrebat dacă reprezintă o ameninţare pentru satelitul american, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a evitat răspunsul. „Cu siguranţă, avem responsabilitatea de a fi pregătiţi să protejăm şi să apărăm domeniul spaţial şi să asigurăm un sprijin continuu şi neîntrerupt pentru forţa comună combinată”, a declarat Pat Ryder, secretar de presă al Pentagonului.
În ultimele săptămâni, Moscova și Washington s-au luptat neîncetat la ONU pe tema armelor spațiale. S-au acuzat reciproc că încearcă să militarizeze şi Cosmosul. O rezoluţie în care Rusia cerea tuturor ţărilor să împiedice amplasarea armelor în Spaţiu a picat luni la vot. Experții militari avertizează: ”Cosmosul va fi următoarea ţintă a marilor puteri într-o lume tot mai dependentă de tehnologie”.
„Înţelegem cu toţii că aceste atacuri sunt foarte posibile.
Trebuie să fim pregătiţi şi pentru ele. Nu contează dacă este un atac cibernetic sau vreun alt tip de atac, suntem pregătiți să răspundem”, a declarat Hanno Pevkur, ministrul eston al Apărării.
Rusia încearcă să schimbe regulile jocului şi pe pământ. Vrea să modifice frontierele din Marea Baltică, stabilite pe vremea URSS, acum 40 de ani. În decretul publicat ieri, ministerul rus al Apărării a propus extinderea apelor teritoriale în jurul insulelor ruse din partea estică a Golfului Finlandei, precum şi apele adiacente porturilor Baltisk şi Zelenogradsk din exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania. Analiştii cred că prin această mutare, Vladimir Putin ar fi pus, de fapt, ochii pe cea mai mare insulă suedeză Gotland, cu scopul de a controla Marea Baltică.
Lituania cere măsuri la nivel de UE şi NATO, după anunţul Kremlinului, iar Suedia spune că Rusia nu poate decide unilateral noi graniţe. „Vedeţi că provocările cresc, la fel şi riscul de confruntare, mai ales în regiunea baltică. Bineînţeles că asta cere ca instituţiile noastre să ia măsuri pentru a ne asigura securitatea”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin.
La o zi după ce a anunţat că vrea să mute graniţele din Marea Baltică, armata rusă a început prima etapă a exercițiilor cu arme nucleare lângă Ucraina. Moscova susţine, însă, că rachetele nu au încărcătură reală, dar specialiştii consideră manevrele un avertisment prin care Putin vrea să descurajeze Occidentul să se mai implice în războiul din Ucraina.
Rusia are aproximativ 1.558 de focoase nucleare nestrategice, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani, deși există o incertitudine cu privire la cifrele exacte.
Ele sunt controlate de a 12-a Direcție Principală a Ministerului rus al Apărării, cunoscută sub numele de 12 GU MO.
Ministerul a comunicat că trupele exersează cu ”muniție specială” pentru rachetele Iskander, echipând vehicule de lansare cu acestea și ”înaintând în secret spre poziția desemnată în pregătirea lansărilor de rachete”.
Unitățile de aviație practică, de asemenea, montarea focoaselor speciale pe rachete hipersonice Kinjal și zboară în zonele de patrulare desemnate.
Videoclipul difuzat de minister arată rachete transportate într-un convoi de vehicule militare și plasate în poziție gata de tragere.
„Exercițiile sunt, evident, un semnal ca răspuns la discuțiile despre prezența trupelor țărilor NATO din Ucraina. Cele mai importante caracteristici sunt avertizarea și vizibilitatea”, a declarat pentru Reuters Nikolai Sokov, fost oficial sovietic pentru controlul armelor.
Armatele occidentale vor urmări îndeaproape exercițiile și vor căuta să tragă concluzii cu privire la cât timp de avertizare ar avea dacă Rusia ar desfășura astfel de arme cu adevărat, a mai spus el.
Când Putin a ordonat exercițiile luna aceasta, Ministerul de Externe al Rusiei le-a etichetat ca răspuns la comentariile făcute de Macron, care a prezentat posibilitatea de a trimite trupe europene pentru a lupta împotriva Moscovei în Ucraina, și a ministrului britanic de externe David Cameron, care a spus că Kievul are dreptul de a folosi armele furnizate de către Londra pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei. De asemenea, acesta a menționat furnizarea de rachete ATACMS britanice, franceze și americane cu rază lungă de acțiune către Kiev.
Rusia a transmis pe 6 mai că exercițiile ar trebui să trimită un „semnal serios” Occidentului și „marionetelor” sale din Ucraina.
”Sperăm că aceste exerciții vor răci capetele fierbinți din capitalele occidentale”, a transmis ministerul de Externe, adăugând că Occidentul ar trebui să realizeze „potenţialele consecinţe catastrofale ale riscurilor strategice pe care le generează” şi să nu ajungă la o confruntare militară directă cu Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin ar putea căuta dominația asupra Mării Baltice și are ochii pe insula suedeză Gotland, a declarat Micael Byden, comandantul suprem al Forțelor Armate Suedeze, într-un interviu pentru rețeaua media germană RND, publicat pe 22 mai, notează Kyiv Independent.
Cu o zi mai devreme, Rusia s-a deplasat unilateral pentru a schimba granița maritimă cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică. Moscova intenţionează să-şi însuşească apele mării interioare în partea de est a Golfului Finlandei şi în apropierea oraşelor Baltiysk şi Zelenogradsk din regiunea Kaliningrad, conform unui decret elaborat de Ministerul rus al Apărării.
„Sunt sigur că Putin are chiar ambii ochi pe Gotland. Scopul lui Putin este să câștige controlul asupra Mării Baltice”, a spus Byden.
”Cine controlează Gotland controlează Marea Baltică”.
Gotland, cea mai mare insulă a Suediei, este situată la aproximativ 330 de kilometri (aproximativ 200 de mile) nord de exclava rusă Kaliningrad, sediul Flotei Baltice a Rusiei, și este important din punct de vedere strategic pentru apărarea regiunii Mării Baltice.
Dacă Rusia preia controlul insulei, ar putea amenința țările NATO din mare, potrivit Byden.
”Acest lucru ar însemna sfârșitul păcii și stabilității în regiunile nordice și baltice”, spune șeful militar suedez. ”Marea Baltică nu ar trebui să se transforme în terenul de joacă al lui Putin unde îi intimidează pe membrii NATO”.
De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Suedia a întărit Gotland cu trupe permanente și forțe suplimentare care pot fi desfășurate temporar dacă nivelul de risc crește.
Suedia a aderat oficial la NATO pe 7 martie, la aproape doi ani după ce a solicitat să se alăture alianței ca răspuns direct la invazia pe scară largă de către Rusia a Ucrainei și într-o inversare a 200 de ani de neutralitate militară formală.
🚨 🇷🇺BREAKING: RUSSIA BEGINS NUCLEAR WEAPONS DRILLS
Russian forces have launched the first phase of high-stakes non-strategic nuclear weapons drills in the Southern Military District.
Exercises include:
– Obtaining and equipping Iskander missiles with special ammunition and… pic.twitter.com/yHRpR2P9BJ
— Mario Nawfal (@MarioNawfal) May 21, 2024