Planul SUA de a desfășura rachete în Germania, amenințat cu un răspuns militar din partea Rusiei: ”Moscova trebuie să acționeze pentru dispariția Ucrainei și a NATO”.
”Rusia va dezvolta un răspuns militar la planul Statelor Unite de a desfăşura rachete cu rază lungă de acţiune în Germania”, a declarat joi viceministrul de externe Serghei Riabkov, citat de presa oficială de la Moscova.
Și fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a amenințat că Moscova trebuie să distrugă Ucraina și NATO.
În același timp, Rusia anunță că nu intenţionează să participe la un al doilea summit de pace care ar putea avea loc cu privire la conflictul din Ucraina, a indicat joi Ministerul de Externe.
SUA vor staţiona rachete de croazieră Tomahawk în Germania pentru a întări capacitatea de descurajare militară a NATO în Europa, potrivit unei declaraţii comune de miercuri a guvernelor celor două ţări, citată de dpa.
”Fără nervi, fără emoţii, vom dezvolta, în primul rând, un răspuns militar la noua ameninţare”, a afirmat Riabkov joi, răspunzând unei întrebări în marja Forumului parlamentar al BRICS ce are loc la Sankt Petersburg.
Potrivit lui Riabkov, planurile Pentagonului de a desfăşura rachete cu rază lungă în Germania sunt menite să dăuneze securităţii Federaţiei Ruse.
”Aceste acţiuni vizează în primul rând să dăuneze securităţii ţării noastre”, a spus viceministrul rus.
Declaraţia comună americano-germană, publicată în marja summitului NATO de la Washington, menţionează că ”desfăşurări episodice” ale rachetelor cu rază lungă vor începe în 2026.
Vor fi desfăşurate de asemenea rachete SM-6 şi ‘arme hipersonice aflate în dezvoltare’, care au rază de acţiune mai mare decât rachetele staţionate în prezent în Europa.
”Exersarea acestor capabilităţi avansate va demonstra angajamentul Statelor Unite faţă de NATO şi contribuţiile sale la descurajarea integrată europeană”, se adaugă în declaraţia citată.
Rusia nu vrea să participe la un al doilea summit de pace
Rusia nu intenţionează să participe la un al doilea summit de pace care ar putea avea loc cu privire la conflictul din Ucraina, a indicat joi Ministerul de Externe, potrivit dpa.
Viceministrul de externe Mihail Galuzin a declarat, pentru agenţia RIA, că ideile Kievului pentru o a doua reuniune după conferinţa din Elveţia de la mijlocul lui iunie sunt cunoscute.
Din punctul de vedere al Rusiei, reuniunea s-ar concentra din nou exclusiv pe propunerile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce alte iniţiative de pace ar fi ignorate.
”Pentru noi, astfel de ultimatumuri sunt inacceptabile şi nu vom lua parte la astfel de summituri”, a spus Galuzin, după o relatare de presă conform căreia Ucraina lucrează activ pentru o a doua conferinţă, la care să participe de data aceasta şi Rusia.
În relatare se spune că un astfel de summit ar trebui ţinut înaintea alegerilor din noiembrie din SUA, dacă va fi posibil, întrucât sprijinul pentru Ucraina este incert în cazul unei victorii a fostului preşedinte Donald Trump, un critic al Ucrainei şi al NATO.
La reuniunea de luna trecută din Elveţia, organizată la cererea Ucrainei, nu s-a discutat despre negocieri de pace, ci Kievul a încercat să mobilizeze sprijin internaţional pentru principiile pe care ar trebui să se încheie războiul.
În jur de 80 de state şi organizaţii au semnat declaraţia finală, dar printre ele nu se află unele mari puteri care păstrează bune relaţii cu Rusia, precum India şi Arabia Saudită, iar China a absentat de la reuniune. Arabia Saudită este văzută ca posibilă gazdă a unei a doua reuniuni.
Rusia îşi declară în mod repetat disponibilitatea de a negocia pentru încetarea ostilităţilor, însă toate condiţiile pe care le propune ar implica pentru Kiev mari pierderi teritoriale şi o anumită cedare de putere către Kremlin. Kievul, în schimb, cere să-i fie restituite toate teritoriile ocupate, inclusiv Crimeea.
Medvedev: Rusia ar trebui să acționeze pentru dispariția Ucrainei și a NATO
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a denunţat joi promisiunea făcută la summitul NATO de la Washington privind o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică şi a afirmat că Rusia ar trebui să acţioneze pentru „dispariţia” atât a Ucrainei, cât şi a NATO.
Într-o postare pe reţelele sociale, Medvedev a postat în limba engleză din declaraţia finală a summitului NATO din această săptămână: ”Vom continua să sprijinim (Ucraina) pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”.
Medvedev a continuat apoi în limba rusă: ”Concluzia este evidentă. Trebuie să facem totul pentru ca această ‘cale ireversibilă’ a Ucrainei către NATO să se încheie fie cu dispariţia Ucrainei, fie cu dispariţia NATO. Sau chiar mai bine – dispariţia ambelor”.
Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei şi, în prezent, vicepreşedinte al Consiliului Securităţii din această ţară, a avertizat în mod repetat SUA şi aliaţii săi că înarmarea Kievului ar putea duce la o ”apocalipsă nucleară”.
Orice decizie privind utilizarea armelor nucleare ruseşti aparţine preşedintelui Vladimir Putin, notează sursa citată. Însă, diplomaţii afirmă că punctele de vedere ale lui Medvedev, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Securităţii, oferă o imagine a gândirii de la vârful Kremlinului, care a prezentat războiul din Ucraina drept o luptă existenţială cu Occidentul.
Ucraina vrea să organizeze un al doilea summit de pace înainte de alegerile americane din noiembrie, de data aceasta cu participarea Rusiei, potrivit unor surse aflate la curent cu planurile şi citate de Bloomberg.
La primul summit care a avut loc în Elveția luna trecută, Rusia nu a fost invitată şi deşi au participat reprezentanți din peste 90 de țări, multe state au trimis delegații de nivel inferior, fiind în mare parte state din Europa și alți aliați occidentali.
Summitul a fost un eşec pentru Kiev care şi-a dorit să obţină sprijinul din partea aşa-numitului Sud Global, Asia, Africa şi America de Sud, dar multe ţări au refuzat să semneze declarație finală, susţinând că Moscova ar trebui să fie invitată la discuții.
China care nu a trimis pe nimeni la summitul din Elveţia a înaintat împreună cu Brazilia propriile propuneri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
În total, 78 de țări şi 4 instituții europene au semnat documentul final: Australia, Austria, Canada, Chile, Costa Rica, Coasta de Fildeș, Consiliul Europei, Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European, Franța, Georgia, Germania, Ghana, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia , Kenya, Kosovo, Letonia, Norvegia, Palau, Qatar, Serbia, Turcia, Ucraina, Regatul Unit și SUA.
Ce țări nu au vrut să semneze
India, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, Thailanda, Indonezia și Emiratele Arabe Unite, au fost reprezentate de miniștri de externe , dar s-au numărat printre ţările care nu au vrut să semneze declaraţia finală.
Brazilia a participat doar în calitate de observator şi nu a susținut nici ea declaraţia finală. Rusia nu a fost invitată la summit, China nu a participat deloc, iar Pakistanul, care consideră China drept cel mai apropiat aliat al său, a ales să nu participe, deşi a fost invitat.
Americanii sunt sceptici în legătură cu al doilea summit
Faptul că Ucraina vrea să ţină acest summit înainte de alegerile din SUA arată o grabă a Kievului care se confruntă cu scenariul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Trump s-a lăudat că, dacă învinge la alegerile din noiembrie, va pune capăt războiului din Ucraina până la inaugurarea sa, adică în ianuarie 2025.
Fostul președinte și aliații săi s-au arătat sceptici cu privire la trimiterea de ajutor militar suplimentar Ucrainei, iar Trump a criticat în mod repetat țările NATO pentru că au cheltuit prea puțin pentru apărare.
Scopul Ucrainei a fost acela de a folosi summitul ca pe o cale de a ajunge la un acord mai larg asupra unui set de principii cheie care ar sta la baza unei păci juste înainte de a se angaja la negocieri cu Rusia.
În cele din urmă la summitul din Elveţia nu s-a discutat despre pace, ci despre pe siguranța nucleară, securitatea alimentară și restituirea copiilor răpiți
Un oficial ucrainean a confirmat planul de a organiza un al doilea summit înainte de alegerile din SUA. Mai mulți oficiali occidentali au spus că va trebui organizat cu atenție, cu un scop clar și cu așteptări rezervate.
Unii oficiali americani, însă, nu s-au arătat convinși că va avea loc un summit cu Rusia și Ucraina. Volodimir Zelenski a spus marţi, în cursul unui discurs la Fundaţia Ronald Reagan din Washington că a cerut SUA să ajute la organizarea celui de-al doilea summit pentru a face evenimentul „mai puternic și cu adevărat decisiv”.
Ministrul adjunct de externe al Rusia Mykhailo Galuzin a reacţionat la ştire, spunând că Rusia nu va participa la cel de-al doilea Summit pentru Pace. „Nu acceptăm astfel de ultimatumuri și nu vom participa la astfel de summit-uri”, a spus adjunctul lui Serghei Lavrov, citat de Ria.
