Multiple incidente la frontierele din Polonia și România, NATO ia în calcul să doboare rachetele rusești care se apropie de granițele sale.
Alianța Nord-Atlantica ia în considerare posibilitatea de a doborî rachete rusești, dacă acestea se apropie prea mult de granițele sale.
Duminică, Polonia a ridicat aviația de vânătoare în timpul unui atac cu drone și rachete efectuat de Rusia în Ucraina.
Alerta a fost dată după ce o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian al Poloniei timp de 39 de secunde.
„Rusia știa că dacă racheta se deplasa mai departe în Polonia, ar fi fost doborâtă. Ar fi existat un contraatac. În cadrul NATO se analizează diverse scenarii, inclusiv ca astfel de rachete să fie doborâte atunci când se află foarte aproape de granița NATO”, a declarat Andrzej Szejna, ministru adjunct de Externe al Poloniei.
El a adăugat că o astfel de inițiativă „ar avea nevoie de aprobarea Ucrainei”.
Nu este prima dată când o rachetă folosită în războiul din Ucraina ajunge în spațiul aerian al Poloniei.
Pe 29 decembrie anul trecut, o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez, punând apărarea țării în alertă maximă.
Pe 15 noiembrie 2022, o rachetă a căzut în satul Przewodow, ucigând doi civili. Ulterior, s-a dovedit că această rachetă, de tip S-300, a fost lansată de Ucraina pentru a intercepta o rachetă rusă.
Șeful SMG, în februarie: „România nu are posibilitatea să doboare dronele care intră în spațiul aerian național”.
Șeful SMG spunea în februarie anul acesta că România nu are posibilitatea de a doborî dronele ruse care intră în spațiul aerian național
Comentariile generalului Gheorghiță Vlad au venit după mai multe incidente în care fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul românesc, în Dobrogea.
Dronele rusești au vizat ținte din Ucraina precum Reni, Ismail sau Odesa.
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace.
Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, arăta șeful Statului Major General.
Potrivit generalului Vlad, România nu poate doborî drone din cauza legislației neadecvate. „În Legea privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României – pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot – militarii trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul (trimis după dronă) să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru – cinci etape (…)
Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate (semnalele) alea, că nu e un pilot care să vadă”, a explicat șeful Statului Major al Apărării.
Ucraina a lovit cu o rachetă nava de debarcare „Konstantin Olşanski”, pe care Rusia a capturat-o de la Ucraina în 2014, a declarat marţi dimineaţă purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk.
„În prezent, această navă este scoasă din luptă”, a declarat Pletenciuk la televiziunea naţională.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Rusiei.
Rusia a luat nava Konstantin Olşanski de la Ucraina, împreună cu cea mai mare parte a marinei Kievului, atunci când trupele sale au ocupat peninsula Crimeea în 2014.
„Trecuse printr-o renovare şi era pregătită pentru a fi folosită împotriva Ucrainei, aşa că, din păcate, s-a luat decizia de a lovi această (navă)”, a declarat Pletenciuk. El a adăugat că pentru aceasta a fost folosită o rachetă anti-navă Neptun de fabricaţie ucraineană.
Ucraina, care controlează în continuare câteva sute de kilometri de coastă la Marea Neagră, în ciuda ocupării de către Rusia a unor regiuni din sudul său, nu dispune de nave de război mari.
Cu toate acestea, în ultimele luni a efectuat o serie de atacuri de succes asupra flotei ruseşti din Marea Neagră, folosind rachete sau drone maritime.
Armata ucraineană a revendicat duminică lovituri asupra altor două nave ruseşti de debarcare cu baza în Crimeea.
