Liderii Israelului au declarat că, Hamas va fi șters de pe fața Pământului și Gaza nu se va întoarce niciodată la ceea ce a fost. ”Fiecare membru al Hamas este un om mort”, a declarat zilele trecute premierul Benjamin Netanyahu.
Scopul operațiunii de asalt în Gaza pare mult mai ambițios decât orice a planificat armata israeliană până acum în Fâșie. Dar este aceasta o misiune militară realistă? O analiză a BBC News arată că o invazie terestră a Fâșiei Gaza implică lupte urbane casă cu casă și implică riscuri imense pentru populația civilă.
Într-o mișcare evidentă de întărire a granițelor cu Fâșia Gaza, Egiptul a început construcția de ziduri de beton la punctul de control Rafah. Această acțiune face parte a unei blocade complete a enclavei, indicând o pregătire pentru posibilul exod al palestinienilor. Blocurile de beton au fost instalate pe tot parcursul nopții și dimineții la punctul de trecere Rafah.
Situația tensionată din Fâșia Gaza a dus la îngrijorări cu privire la potențiale operațiuni terestre spre sudul enclavei. Cu toate acestea, rămâne neclar dacă vor fi create coridoare umanitare, la care autoritățile israeliene ar fi de acord.
În același timp, Tel Aviv a emis un al doilea ultimatum către palestinieni, solicitându-le să părăsească zona de nord a Fâșiei Gaza, unde se preconizează bombardamente puternice din partea armatei israeliene. În absența detaliilor privind eventuale coridoare umanitare, tensiunile cresc în regiune.
Este evident că Egiptul și Israelul iau măsuri defensive semnificative, consolidând granițele și pregătindu-se pentru posibile schimbări dramatice în Fâșia Gaza. Aceste evoluții aduc un element de incertitudine în contextul unei situații deja extrem de complexe și tensionate în regiune.
Atacurile aeriene au făcut deja peste 1.000 de victime, iar peste 400.000 de persoane și-au părăsit casele. Armata israeliană are și sarcina suplimentară de a salva cel puțin 150 de ostatici, ținuți în locații necunoscute din Gaza.
Herzi Halevi, șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului (FDI), a promis să „dezmembreze” Hamas. Dar există oare o viziune finală asupra modului în care va arăta Gaza după 16 ani de guvernare violentă a grupării teroriste? Experții spun că Israelul nu poate dezmembra fiecare membru al Hamas, pentru că gruparea este afiliată curentului numit ”islamul extremist”. Însă Israelul are puterea de a slăbi Hamas cât de mult poate, astfel încât să nu mai aibă capacități operaționale.
Acesta ar putea fi un obiectiv mai realist. Israelul a purtat patru războaie cu Hamas și fiecare încercare de a opri atacurile cu rachete a eșuat. Purtătorul de cuvânt al IDF, Jonathan Conricus, a declarat că, până la sfârșitul acestui război, Hamas nu ar mai trebui să aibă capacitatea militară de a ”amenința sau ucide civili israelieni”.
În tot acest context, invazia terestră este plină de riscuri. Pe scurt, operațiunea militară este la mila mai multor factori care ar putea să o facă să nu fie extrem de eficientă.
Aripa armată a Hamas, Brigăzile Izzedine al-Qassam, în mod sigur s-a pregătit pentru o ofensivă israeliană și mai mult ca sigur au amplasat dispozitive explozive și au planificat ambuscade. De altfel, mulți experți militari consideră că Hamas se va folosi de rețeaua sa extinsă de tuneluri pentru a ataca forțele israeliene.
În 2014, batalioanele de infanterie israeliene au suferit pierderi grele din cauza minelor antitanc, a lunetiștilor și a ambuscadelor, în timp ce sute de civili au murit în lupte dintr-un cartier nordic al orașului Gaza. Acesta este unul dintre motivele pentru care Israelul a cerut evacuarea a 1,1 milioane de palestinieni din jumătatea nordică a Fâșiei Gaza.
Israelienii au fost avertizați că războiul ar putea dura luni de zile, iar un număr record de 360.000 de rezerviști s-au prezentat la datorie.
Întrebarea este cât timp poate Israelul să-și continue campania fără presiunea internațională de a se retrage. Gaza devine rapid o ”gaură a iadului”, a avertizat agenția ONU pentru refugiați. Numărul morților crește rapid, aprovizionarea cu apă, energie și combustibil a fost întreruptă, iar jumătate din populație este obligată să părăsească zone mari.
Guvernul și armata israeliană simt că au sprijinul comunității internaționale, cel puțin al liderilor occidentali, iar filosofia în Israel este ”să ne mobilizăm, căci avem destul timp”. Dar, mai devreme sau mai târziu, aliații Israelului vor interveni dacă vor vedea imagini cu oameni care mor de foame.
Mai este un element important care trebuie avut în vedere salvarea ostaticilor. Ei bine, mulți dintre ostatici sunt israelieni, dar printre ei se află și un număr mare de cetățeni străini și persoane cu dublă cetățenie, astfel încât mai multe guverne, inclusiv SUA, Franța și Marea Britanie, au un interes în această operațiune și în eliberarea lor în siguranță.
Măsura în care soarta ostaticilor va influența pașii militari ai IDF este neclară și există, de asemenea, o presiune internă asupra liderilor israelieni.
Populația din Fâșia Gaza începe să fugă din zonă după ce armata israeliană i-a anunțat pe oameni să se evacueze, anticipându-se că ar urma o invazie la sol cu scopul de a lichida forțele Hamas care sâmbăta trecută au lansat atacurile teroriste. Pe de altă parte, Hamas încearcă să-i rețină pe locuitori pe loc, pentru a-i folosi ca scuturi umane împotriva atacurilor israeliene.
Până acum, bilanțul ostilităților izbucnite sâmbătă este de peste 1.300 de morți, majoritatea civili, în tabăra israeliană, și alți aproximativ 1.800 de morți în tabăra palestiniană. Israelul bombardează puternic Fâșia Gaza și a distrus deja numeroase cartiere, dar și alte obiective precum Universitatea – care era folosită de Hamas pentru a produce armament.
Atacul israelienilor asupra Fâșiei Gaza a născut reacții de protest la nivel internațional. Aliații teroriștilor au ieșit repede la iveală. Vladimir Putin a asemănat atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza cu asediul Stalingradului de către germani. Organizația teroristă libaneză Hezbollah, finanțată de Iran, a anunțat că e gata să atace Israelul. Și China s-a poziționat de partea criminalilor. Ministrul de Externe, Wang Yi, a spus că Israelul e de vină pentru atacul Hamas, deoarece e vorba de ”nedreptatea istorică” împotriva palestinienilor. Într-o întâlnire petrecută în Beijing cu Josep Borrell, șeful diplomației europene, Wang Yi a expus poziția oficială a Chinei:
”Rădăcina acestei probleme constă în amânarea îndelungată a realizării aspiraţiei Palestinei privind crearea unui stat independent şi în faptul că nedreptatea istorică suferită de poporul palestinian nu a fost corectată”.
ONU a dezaprobat somația de evacuare pe care forțele israeliene au emis-o vineri la adresa locuitorilor din partea de nord a Fâșiei Gaza, motivând că un milion de oameni nu pot părăsi locul atât de repede și că nu au unde să se ducă, în condițiile în care Egiptul refuză deocamdată să deschidă granița, temându-se de un val de refugiați.
Somația de evacuare a fost contestată, de asemenea, de Iordania, Liga Arabă și Turcia, dar pare că israelienii sunt deciși deja.
Pe de altă parte, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a făcut o vizită în Israel, arătând că UE este alături de țara atacată: ”Acesta este momentul să fim solidari cu Israel și poporul său. Permiteți-mi să fiu, de asemenea, foarte clară. Hamas este singurul responsabil pentru ceea ce se întâmplă. Actele Hamas n-au nimic de-a face cu aspirația legitimă a poporului palestinian. Dimpotrivă, oroarea pe care a dezlănțuit-o Hamas nu face decât să aducă mai multă suferință pentru palestinienii nevinovați”.
În schimb, secretarul de stat american Anthony Blinken a cerut vineri ca Israel să ia ”toate măsurile posibile” ca să nu fie uciși civili în Fâșia Gaza. Acest lucru este, în mod evident, imposibil.
O serie de analiști politici compară situația de acum cu cea de la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972, când un atacator palestinian a capturat atleți israelieni și a ucis 11 persoane. Atunci a fost lansată o operațiune pentru a-i găsi și ucide pe toți cei implicați în atac, iar acum analiștii cred că guvernul israelian va dori să-i vâneze pe toți cei care se află în spatele răpirilor.
Salvarea atâtor persoane reținute în diferite zone din Gaza s-ar putea dovedi peste puterile comandourilor din unitatea de elită israeliană Sayeret Matkal. Hamas a amenințat deja că va împușca ostaticii ca mijloc de descurajare a atacului israelian.
În 2011, Israelul a schimbat peste 1.000 de prizonieri pentru eliberarea unui soldat, Gilad Shalit, deținut de Hamas timp de cinci ani. Dar Israelul se va gândi de două ori înainte de o altă eliberare mare de prizonieri, deoarece unul dintre bărbații eliberați în acel schimb a fost Yahya Sinwar, care a devenit între timp liderul politic al Hamas în Gaza.
Ceea ce ar putea influența durata și rezultatul unei ofensive terestre este, de asemenea, modul în care reacționează vecinii Israelului. Israelul s-ar putea confrunta cu cereri tot mai mari din partea Egiptului, care are o graniță comună cu Gaza și care face deja presiuni pentru ca ajutorul să fie permis prin punctul său de trecere a frontierei Rafah.
Ofir Winter de la Institutul israelian pentru Studii de Securitate Națională spune că cu cât mai mult suferă locuitorii din Gaza în urma campaniei militare israeliene, cu atât mai multă presiune va fi exercitată asupra Egiptului, pentru a părea că nu le-a întors spatele palestinienilor. Dar acest lucru nu se va întinde până la Cairo, permițând o trecere în masă a locuitorilor din Gaza în Egipt sau acționând militar împotriva Israelului în numele lor, mai punctează Winter.
Frontiera de nord a Israelului cu Libanul este, de asemenea, sub o atentă supraveghere. Până în prezent, au avut loc mai multe atacuri transfrontaliere în care a fost implicat grupul militant islamist Hezbollah, dar acestea nu au reprezentat un nou front împotriva Israelului.
Iranul, principalul sponsor al Hezbollah, amenință deja că va lansa noi fronturi împotriva Israelului. Însă Joe Biden a spus în această săptămână, că orice țară, orice organizație, oricine se gândește să profite de această situație, ar trebui să se oprească la timp și să nu facă nimic.
”Nu vă implicați, că dacă vă implicați, s-ar putea să aveți de-a face cu noi’”.
– Un portavion american a fost trimis în Mediterana de Est pentru a sublinia acest mesaj. Analiștii din Vest spun că mișcarea arată că președintele Joe Biden amenință efectiv că va intra în război de partea Israelului în cazul în care izbucnește un conflict mai larg.
Cu toate acestea, mulți cred că este foarte puțin probabil ca armata americană să participe direct la ostilități. ”Administrația a considerat că este important să facă un pas care să arate cât mai clar posibil pentru Hezbollah și Iran că există pericolul unei intervenții militare americane în numele Israelului”, a declarat Steven Simon, analist la Quincy Institute din Washington.
”Sunt destul de sigur că președintele Biden nu vrea să se implice în acest război. Dar uneori trebuie să faci aceste lucruri pentru a susține descurajarea”, a mai adăugat Simon, care a ocupat anterior funcții de conducere în Consiliul Național de Securitate al Casei Albe și în Departamentul de Stat al SUA.
Comentatorul politic Paul Salem spune că, amploarea și brutalitatea atacurilor Hamas au facilitat un ”răspuns american mult mai clar” în sprijinul Israelului decât în conflictele anterioare din Gaza. ”A avea portavionul acolo este o semnalizare politică și strategică majoră”, a spus Salem pentru Al Jazeera. Dar el a adăugat că o intervenție militară americană ar fi ”exagerată”.
”Cu siguranță, americanii le transmit grupării Hezbollah și Iranului: Nu vă implicați, că dacă vă implicați, s-ar putea să aveți de-a face cu noi‘”, a spus Salem. ”Nu este clar ce ar însemna asta. Și ținând cont că Biden intră într-un an electoral, nu ar fi grozav pentru el să intre într-un război în Orientul Mijlociu. Deci are și constrângeri politice”, mai declară Paul Salem.
– Steven Simon explică faptul că, în timp ce forțele israeliene sunt capabile să lupte pe mai multe fronturi, potențialul atacurilor americane împotriva Hezbollah ar ajuta Israelul într-un posibil război. El a menționat că portavionul USS Ford transportă 90 de avioane de luptă care ar putea menține ”ritmul operațional serios”, inclusiv interceptarea comunicațiilor. ”Dacă Statele Unite îi spun Israelului: Vom ridica o mică povară împotriva Hezbollah ca să vă puteți concentra în continuare asupra Hamas, atunci cred că israelienii ar fi foarte fericiți”, a mai spus Simon pentru Al Jazeera.
Dar probabil nu se va ajunge la asta, pentru că de când a izbucnit războiul, au existat tatonări între Hezbollah și Israel, dar acestea au rămas izolate în zona de graniță libanezo-israeliană.
Ce face acum Hezbollah nu este altceva decât o încercare de a atrage o parte din focalizarea militară a Israelului de la Gaza la granița cu Liban, fără a declanșa un conflict serios. Cu alte cuvinte, militanții Hezbollah joacă acel joc de a face ca acțiunile lor să fie suficient de fierbinți pentru a atrage atenția Israelului și a-i forța să acorde atenție frontului de nord pentru a slăbi forțele din sud, dar nu atât de mult încât să declanșeze imediat un război în Liban, asupra Libanului.
Calculul grupării Hezbollah și al susținătorilor săi iranieni se poate schimba.
Totuși, calculul grupării Hezbollah și al susținătorilor săi iranieni se poate schimba în funcție de traiectoria războiului din Gaza, iar unii experți spun că dacă conflictul se încheie în câteva săptămâni, atunci Hezbollah nu ar avea nevoie să deschidă un al doilea front.
De ce? Pentru că dacă Israelul se descurcă ”foarte bine” și va fi pe cale să elimine complet Hamas, va exista o mulțime de presiuni strategice din partea Iranului și a altora din regiune, pentru că nu vor să piardă Hamas ca atu, așa că Hezbollah ar putea fi nevoiți să acționeze.
La rândul său, Imad Harb, director de cercetare la Centrul Arab din Washington, a spus că crizele financiare și politice interne ale Libanului limitează, de asemenea, șansele unui război cu Israelul.
Economia țării a fost în cădere liberă de la sfârșitul anului 2019, moneda sa pierzând mai mult de 90% din valoare.
Un impas politic a împiedicat, de asemenea, alegerea unui nou președinte, deoarece mandatul lui Michel Aoun a expirat în urmă cu aproape un an. Prin urmare, Imad Harb spune că Libanul nu poate intra într-un alt război, căci electoratul Hezbollah nu poate accepta un război și nici statele arabe nu sunt pregătite să asiste Libanul dacă Libanul intră într-un război cu Israelul și, în acest proces, este distrus. Harb a adăugat că nici SUA nu sunt dornice să intre în război.
În timp ce Biden vrea să fie văzut ca fiind alături de Israel, Harb a explicat că americanii s-au săturat de război, iar o bătălie cu Hezbollah și Iran ar putea scăpa rapid de sub control.
În cazul în care Hamas ar fi slăbit în mod semnificativ, întrebarea este cine ar urma să controleze zona în locul său. Israelul și-a retras armata și miile de coloniști din Fâșia Gaza în 2005 și nu va avea nicio intenție de a reveni ca forță de ocupație.
Ofir Winter consideră că o schimbare de putere ar putea deschide calea pentru revenirea treptată a Autorității Palestiniene, alungată din Gaza de Hamas în 2007. Indiferent de rezultatul războiului, Israelul va dori să se asigure că un atac similar nu se va mai repeta.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a trimis material medical, care să acopere nevoile a 300.000 de persoane, în Fâşia Gaza. Acesta este ajuns pe un aeroport egiptean din apropierea enclavei palestiniene, în aşteptarea unui acces umanitar.
Potrivit OMS, materialele vor putea fi livrate odată ce accesul umanitare va putea fi stabilit prin punctul de trecere Rafah din sudul Fâșiei Gaza, la frontiera cu Egiptul.
Un avion care a transport 78 m3 de materiale de la centrul logistic al OMS din Dubai a aterizat pe aeroportul egiptean de la El-Arish, arată OMS într-un comunicat.
”Cu fiecare oră care trece cu materialul staţionat de partea egipteană a frontierei, fete şi băieţi, femei, bărbaţi, în special persoanele vulnerabile sau handicapate, vor continua să moară, în timp ce echipamentele care îi pot salva se află la mai puţin de 20 km”, atenţionează OMS.
Aceste echipamente acoperă ”nevoile a 300.000 de persoane”, inclusiv femei însărcinate, şi includ materiale pentru îngrijirea a 1.200 de răniţi, 1.500 de suferinzi de probleme cardiace, diabet sau probleme respiratorii, precum şi 235 de kituri de prim-ajutor al răniţilor.
Totodată, OMS a cerut deschiderea imediată a postului de frontieră de la Rafah pentru a se permite livrarea de alimente, carburant, apă şi alte produse esenţiale pentru supravieţuire.
Postul de la Rafah este închis de marţi după trei bombardamente în mai puţin de 24 de ore, care au avaria mai ales terminalul din partea palestiniană.
Egiptul a primit joi o primă încărcătură umanitară pentru Gaza, provenită din Iordania.
Conform agenţiei oficiale WAM, Emiratele Arabe Unite au trimis vineri un avion cu ajutor medical de urgenţă la El-Arish, ce ar trebui expediat spre Gaza prin punctul de frontieră Rafah.
În paralel, trei avioane din Turcia cu ajutoare umanitare au aterizat sâmbătă pe acelaşi aeroport.
