În cursul zilei de azi, cu puțin timp în urmă, senatorul Șerban Nicolae, una dintre cele mai pertinente voci ale Legislativului, a luat poziție, explicând ce trebuia să conțină Decretul și cum, l-ar fi conceput el.
În opinia lui Șerban Nicolae, decretul Președintelui nu trebuie să conțină decât:
1. Instituirea stării de urgență
2. Durata stării de urgență
3. Întinderea teritorială a stării de urgență
4. Măsurile de urgență prin stabilirea – autorităților competente, tipurile de acte, limitele măsurilor.
”Nimic altceva!”, punctează senatorul jurist, subliniind că ”un asemenea decret nu poate fi modificat sau completat de Parlament, ci doar aprobat sau respins în cadrul procedurii de încuviințare a măsurii”.
Pe de altă parte, Șerban Nicolae afirmă că ”Decretul este excesiv și greșit!”, deoarece ”Decretul prezidențial NU ESTE LEGE și nu are putere de lege!”
În acest sens, senatorul atrage atenția că Decretul 195/2020, emis de Iohannis, conține:
– ”restrângeri ale drepturilor și libertăților fundamentale, încălcând dispozițiile art. 53 din Constituția României care statuează că aceste lucruri pot fi făcute doar prin lege”
– ”derogări de la dispoziții conținute de legi și ordonanțe, ceea ce, de asemenea, nu se poate face decât prin acte normative cu putere de lege”.
De asemenea, subliniază Șerban Nicolae, aviz și pentru unii colegi din PSD, ”pe durata stării de urgență, Parlamentul nu poate fi dizolvat ori suspendat și nu îi pot fi preluate atribuțiile, total sau parțial, de către o altă autoritate”.
”Toate restrângerile de drepturi, derogările de la lege și celelalte măsuri de urgență necesare prevenirii și combaterii efectelor COVID-19 trebuie stabilite prin ordonanță de urgență a Guvernului, cu respectarea limitelor stabilite prin decretul prin care s-a instituit starea de urgență!”, scrie Șerban Nicolae, punctând cu un „haștag” semnificativ: ”#izolați de virus nu de răspundere și #datorie, nu abuz”.
Cum ar fi trebuit să arate Decretul, în opinia lui Șerban Nicolae, iată ce ar fi cuprins un ”DECRET privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României”.
Reproducem și noi integral textul publicat de Șerban Nicolae:
”Articolul 1 Se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României pe o durată de 30 de zile, în scopul prevenirii răspândirii COVID-19 și combaterii efectelor epidemiei COVID-19.
Articolul 2
(1) În scopul prevăzut la art. 1, măsurile de urgență cu aplicabilitate directă și imediată se stabilesc, după caz și potrivit competențelor, prin ordonanțe de urgență și hotărâri ale Guvernului, ordonanțe militare ale ministrului afacerilor interne sau înlocuitorul legal al acestuia, ordine ale secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia.
(2) În aplicarea ordonanțelor militare și a ordinelor menționate la alin. (1) la nivelul unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul, se emit ordine ale prefectului.
(3) Ordonanțele de urgență și hotărârile Guvernului, ordonanțele militare și ordinele se dispun și se aplică strict în legătură și în limitele prevenirii răspândirii COVID-19 și ale combaterii efectelor epidemiei COVID-19.
Articolul 3
(1) În scopul prevăzut la art. 1 măsurile de urgență cu aplicabilitate graduală, se dispun, după caz, de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului, prin ordonanță militară, respectiv, de secretarul de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia, prin ordin, cu acordul prim-ministrului.
(2) Măsurile de urgență cu aplicabilitate graduală se dispun potrivit evaluării realizate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, pe baza următoarelor criterii:
a) intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
b) frecvența apariției unor focare într-o zonă geografică;
c) numărul de pacienți critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
d) capacitatea și continuitatea asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
e) capacitatea autorităților publice de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
f) măsurile instituite de alte state cu impact asupra populației sau situației economice a României;
g) capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
h) apariția altor situații de urgență.
(3) Controlul aplicării măsurilor de urgență revine Ministerului Afacerilor Interne.
Articolul 4 Raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență, prin ordonanțe de urgență ale Guvernului poate fi restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 3 alin. (2):
a) libera circulație;
b) dreptul la viață intimă, familială și privată;
c) inviolabilitatea domiciliului;
d) dreptul la învățătură;
e) libertatea întrunirilor;
f) dreptul de proprietate privată;
g) dreptul la grevă;
h) libertatea economică.
Articolul 5
(1) Coordonarea integrată a măsurilor de răspuns cu caracter medical și de protecție civilă la situația de urgență generată de COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu celelalte instituții implicate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
(2) Măsurile dispuse pentru prevenirea COVID-19 și combaterea efectelor epidemiei COVID-19 ca urmare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și intră în vigoare de la data publicării.
Articolul 6 Conducătorii autorităților administrației publice, ai persoanelor juridice de drept privat, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile dispuse potrivit prezentului decret.
Articolul 7 Instituțiile publice acordă sprijin structurilor Ministerului Afacerilor Interne în îndeplinirea misiunilor rezultate din aplicarea dispozițiilor prezentului decret, la solicitare, potrivit competențelor legale.
Articolul 8 Prezentul decret se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și intră în vigoare la data publicării.
Articolul 9 În vederea exercitării atribuției prevăzute de art. 93 alin. (1) din Constituția României, prezentul decret se transmite Parlamentului pentru încuviințarea măsurii.
În final, Șerban Nicolae precizează că toate celelalte măsuri sunt în sarcina Guverrnului și a autorităților administrației publice, centrale și locale, potrivit competențelor.”
”Președintele României nu legiferează și nu dă derogări de la dispozițiile Constituției sau ale legilor”, scrie senatorul Șerban Nicolae, sperând că, după lecturarea propunerii sale, ”poate acum e mai clar…” – atât pentru președinte cât și pentru alți comentatori.
