Rezoluția în care România acuză Austria de discriminare şi pierderi masive din cauza veto-ului pe Schengen, votată în Parlamentul European, Rareș Bogdan: ”Victorie!”
Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în PE de societatea civilă din România, prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. În plus, rezoluţia cere Comisiei Europene să calculeze pierderile financiare suferite de România și Bulgaria prin neprimirea în Schengen și să găsească mecanisme de compensare.
Rezoluţia a fost elaborată pe baza petiţiei depuse de fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).
În rezoluţie, Parlamentul European subliniază că România şi Bulgaria au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în spaţiul Schengen. Eurodeputaţii regretă decizia Consiliului UE din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul de membru al Schengen ”fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”.
Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputaţii, menţionând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite.
Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluție extrem de dură împotriva Austriei din cauza veto-ului pe Schengen. Rezoluţia solicită Consiliului UE să aprobe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până la sfârşitul anului 2023. România a acuzat Austria de discriminare și a invocat pentru prima dată pierderile cauzate de blocarea aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Este a cincea rezoluţie în care cerem aderarea României la Spaţiul Schengen. Aceste rezoluţii nu au forţă juridică, sunt doar instrumente de presiune politică.
Parlamentul Europea a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în PE de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Documentul a fost adoptat cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi 42 de abţineri.
Parlamentul European solicită Consiliului UE să aprobe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul anului 2023 şi subliniază că ambele ţări au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în Schengen. Potrivit documentului, PE „subliniază necesitatea de a analiza posibilităţile actuale şi potenţiale viitoare de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene” şi „invită Consiliul UE să ia măsuri pentru a evita utilizarea abuzivă a dreptului de veto„.
Rezoluţia a fost elaborată pe baza petiţiei depuse de fostul ministru Răzvan Nicolescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, care a fost susţinută de eurodeputaţii români şi dezbătută pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE.
Un proiect de rezoluție al Parlamentului European venit ca urmare a petiției depuse de ONG-ul Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice intră miercuri la votul final din plenul parlamentului, potrivit agendei oficiale. Rezoluția arată că respingerea aderării României la Schengen este ”discriminatorie” și cere Comisiei Europene să dea Austria în judecată la Curtea de Justiție a UE.
Mai mult, rezoluția arată că, veto-ul Austriei a creat un sentiment antieuropean și, prin veto-ul din decembrie 2022, a produs daune majore atât economiei din România și Bulgaria, cât și climei, dată fiind poluarea masivă de la granițele unde milioane de mașini așteaptă ore în șir controalele.
Deputații europeni solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen până la sfârșitul anului 2023.
Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, condusă de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și fost președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER), a depus în martie în plenul Comisiei de petiții din Parlamentul European o petiție prin care cere intervenția juridică a instituției în procesul de aderare a României la Schengen.
Parlamentul European a mai adoptat patru rezoluții prin care cere aderarea României și Bulgariei la Schengen. Rezoluțiile PE nu au forță juridică, dar reprezintă un instrument de presiune politică.
Rezoluția arată că cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen, se arată în text.
Remarcând timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei, deputații europeni notează că întârzierile cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore până la chiar zile -în comparație cu cele 10 minute fără controale la frontierele interne- ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă ale șoferilor de camion.
Pe lângă prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin împiedicarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul subliniază ”daunele ireparabile” pentru mediu, care nu se aliniază cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii. Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de poluarea crescută cauzată de miile de vehicule care așteaptă să treacă granița în fiecare zi, în condițiile în care sunt emise aproximativ 46.000 de tone de CO2 în fiecare an, spun deputații europeni.
Rezoluția solicită Comisiei să estimeze costurile de oportunitate și daunele de mediu pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat” de aderare la Schengen și să încurajeze această instituție să analizeze posibilitățile de compensare financiară. Deputații europeni subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernare în țările terțe”.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul de liberă circulație Schengen, care include, de asemenea, statele non-UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a susținut în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent printr-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și o dezbatere din 14 decembrie 2022.
Eurodeputatul a anunțat pe Facebook rezultatul votului din Parlamentul European, spunând că acesta ”pune la colț Austria pentru că a blocat România să intre în Schengen”.
”Acum câteva minute: Victorie pentru România! Vot favorabil la moțiunea Parlamentului European care pune la colț Austria pentru că a blocat România sa intre in Schengen. Rezoluția la care am fost raportor din umbra al EPP, si care cere Comisiei Europene să analizeze dacă blocarea României nu reprezintă cumva o încălcare a Tratalelor UE, dar vorbește si de compensații pentru pierderile suferite după 2011, a trecut cu 526 de voturi.”
