Negocierile pentru formarea Guvernului continuă, coaliția pro-europeană PSD, PNL, USR, UDMR, apelează la o formulă matematică pentru împărțirea ministerelor.
Săptămâna următoare va fi decisivă pentru formarea unui nou guvern. Se duc negocieri dure între liderii celor patru formaţiuni pro-europene care vor face parte din noul executiv. Portofoliile cu bugete mari sunt, evident, cele mai disputate. Potrivit surselor Observator, Transporturile şi Fondurile Europene vor ajunge la PSD, PNL va conduce Dezvoltarea iar USR va ocupa fotoliul de la Economie.
Sursele politice susţin că PSD a cerut Transporturile, Munca, Apărarea, Fondurile europene, Sănătatea, Agricultura şi Digitalizarea.
Împărțirea funcțiilor în coaliția pro-europeană va fi făcută printr-o metodă descrisă la 1792 de viitorul președinte al SUA Thomas Jefferson și reinventată de un matematician belgian. Iată, mai jos, cum se va face acestă împărțire și care partid ar urmă să ia ”partea leului”.
Negocierile au continuat duminică și, potrivit unor surse politice, partidele au convenit să-și atribuie ministerele pe baza unei metode matematice descrise pentru prima oară în SUA, la 1792, de Thomas Jefferson, ales ulterior președinte al Americii. O sută de ani mai târziu, metoda a fost reinventată de matematicianul belgian Victor D’Hondt, astfel că în prezent este cunoscută atât ca metoda Jefferson, cât și ca metoda D’Hondt.
Metoda ”D’Hondt” este un sistem matematic utilizat pentru a distribui mandatele în alegeri proporționale, având scopul de a transformă numărul de voturi obținut de partide în locuri în parlament sau alte instituții. Este una dintre cele mai populare metode de repartizare, folosită în multe țări, inclusiv în Uniunea Europeană.
Discuțiile pentru împărțirea ministerelor vor începe de luni. Cum va funcționa practic metodă D’Hondt: partidele aleg funcțiile care să fie împărțite, vor fi acolo la pachet funcția de premier, ministerele, președințiile camerelor parlamentare. Apoi, partidele își aleg pe rând ce vor, în această ordine:
PSD – alege 2 funcții
PNL – alege o funcție
USR – alege o funcție
UDMR – alege o funcție
Apoi se reia, PSD alege din nou 2 funcții și tot așa până se epuizează mandatele cu numire politică.
Astfel, cel mai probabil, PSD va alege funcția de prim-ministru.
USR cere să fie băgați și șefii serviciilor secrete în această împărțire, însă celelalte partide nu au fost de acord.
Sursele au mai declarat că liderii partidelor care formează coaliția pro-europeană nu au căzut de acord în privința desemnării unui candidat comun la Președinția României. Cel mai probabil, voi fi doi candidați, unul susținut de PSD și unul susținut de dreapta, PNL și USR.
Partidele negociază pentru atribuirea tuturor posturilor-cheie, însă, conform surselor citate, nu s-a convenit deocamdată dacă ”pachetul” de funcții pe care va aplica metoda sus-menționată va include și funcțiile de prim-ministru, președinte al Senatului și președinte al Camerei Deputaților.
Printr-o explicație simplă, metoda poate fi asemuită felului în care se formează echipele de fotbal la un meci jucat de copii. Astfel, dacă în coaliție ar fi doar două partide, acestea pot fi numite ”căpitani” ai celor două echipe și aleg, pe rând, câte un jucător dintre cei care urmează să joace.
În cazul negocierilor dintre partidele ce formează coaliția pro-europeană, va fi un pic mai complicat, însă principiul este același. Foarte important de menționat este că ordinea în care partidele vor alege va fi dată de rezultatele alegerilor parlamentare. Astfel, PSD va alege primul, apoi PNL, USR și UDMR.
Va conta, de asemenea, ponderea reprezentării în viitorul parlament, astfel că, prin comparație PSD, va avea în final mai multe funcții decât UDMR, de pildă.
Concret, PSD va alege două funcții, iar celalalte trei partide principale, în ordinea menționată anterior, câte una. Procesul de alegere se repetă până când se epuizează toate posturile cu numire politică. Astfel, PSD va lua ”partea leului”, având la final cele mai multe funcții-cheie.
PSD va avea șapte ministere, PNL – patru, USR – trei, iar UDMR – două.
Această metodă este foarte populară în mediile politice din toată lumea, inclusiv în interiorul Uniunii Europene.
Negocierile privind repartizarea funcțiilor-cheie au loc în paralel cu cele privind viitorul program de guvernare.
Surse politice mai spun că partidele din coaliția pro-europeană nu au convenit deocamdată și asupra desemnării unui candidat comun la prezidențiale.
Portofolii PSD
- Ministerul Transporturilor
- Ministerul Muncii comasat cu min. Familiei
- Ministerul Apărării
- Ministerul Fondurilor Europene
- Ministerul Sănătății
- Ministerul Agriculturii
- Ministerul Digitalizării
Portofolii PNL
- Ministerul de Externe
- Ministerul de Interne
- Ministerul Finanțelor
- Ministerul Dezvoltării
Portofolii USR
- Ministerul Educației
- Ministerul Justiției
- Ministerul Economiei comasat cu min. Energiei
Portofolii UDMR
- Ministerul Mediului
- Ministerul Culturii
Noul Executiv va stabilit prin Hotărâre de Huvern calendarul alegerilor prezidențiale.
Data se stabilește cu cel puţin 75 de zile înainte de scrutin. Dacă guvernul va fi instalat până la Crăciun atunci vom avea un nou preşedinte în martie. În schimb, dacă miniştri vor fi învestiţi în ianuarie, alegerile prezidențiale ar putea avea loc în mai.
Noii parlamentari vor depune jurământul pe 20 decembrie. Aleşii iau în calcul reducerea numărului de comisii parlamentare.
„În Parlament situația este destul de complicată, pentru că tentația este de a lăsa extrema dreaptă ca singura opoziție, ceea ce înseamnă că va profita masiv de poziția pe care o are pentru a crește, atacând Guvernul”, a spus Cristian Pîrvulescu, analist politic
Noul Guvern va avea de făcut alegeri dificile, mai ales din punct de vedere financiar. Executivul trebuie să facă rost de bani pentru a acoperi deficitul bugetar şi va avea de luptat cu inflaţia. Asta în condiţiile în care din ianuarie va dispărea plafonarea adaosului comercial la cele 17 produse de bază iar din aprilie expiră subvenţia la energie și gaze, ceea ce va duce la facturi mai mari pentru milioane de români.
Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat, vineri, că partidele care vor să fie la guvernare în viitoarea coaliție trebuie să susțină un candidat unic la alegerile prezidențiale și a precizat că cine nu dorește acest lucru nu ar trebui să facă parte din coaliție.
Grindeanu a fost întrebat, vineri, dacă partidele care negociază formarea Guvernului vor merge cu un candidat comun la alegerile prezidențiale sau fiecare formațiune va avea propriul candidat.
”Va spun părerea mea personală și această părere personală e dată de experiență trăită în ultimele luni cu alegerile prezidențiale. Eu cred următorul lucru: că în momentul în care se va constitui această coaliție guvernamentală, această coaliție trebuie să aibă un candidat unic.
Dacă vrei să fii la guvernare, trebuie să ai un candidat unic. Dacă nu, înseamnă că nu vrei să fii la guvernare. Am văzut ce înseamnă alegerile prezidențiale trecute în care guvernul făcut dintr-o coaliție din două partide a avut doi candidați și nu a fost experiență cea mai bună. De aceea, părerea mea este următoarea: în momentul când s-a constituit această coaliție trebuie să aibă un candidat unic. Nu vrei să ai candidat unic? Atunci nu faci parte din coaliție”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a afirmat că niciunul dintre cei patru președinți ai partidelor care vor formă viitoarea coaliție nu trebuie să fie candidat unic la alegerile prezidențiale.
”Și mai spun ceva, tot din perspectiva mea personală, că nici unul dintre cei patru președinți de partid, eventuale partide din această coaliție, nu trebuie să fie candidat unic. Nici Ciolacu, nici Bolojan, nici Lasconi, nici Hunor nu au de ce să fie candidați. E părerea mea personală”, a explicat prim-vicepreședintele PSD.
Întrebat dacă poate da nume de posibili candidați la președinție, Sorin Grindeanu a răspuns: ”Nu. Eu cred că se vor face normal sondaje, se vor face tot felul de lucruri care să scoată în față un candidat care să strângă voturile din partea tuturor, majoritatea voturilor, că poate să ni se pară nouă, că PSD-ști, că avem un candidat care se potrivește pe profilul alegătorului, să zicem, social-democrat, dar dacă nu întrunește și mare parte din voturile liberale sau UDMR-iste și așa mai departe, nu rezolvăm mare lucru. Deci în formă asta aș vedea eu desfășurările politice ulterioare, dar va rog să o luați că și părere personală. (…) Eu cred că toate lucrurile astea trebuie discutate la pachet că vorbim de candidat la președinte, că vorbim de prim-ministru președinte de Camera, de președinte de Senat sunt funcții care, cred eu, vor fi discutate la pachet sigur respectând ponderile, așa cum se respectă ponderea și în formarea acestui guvern”.
