Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, participă, la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, JAI, desfăşurată la Bruxelles, dar nu, nu pe problema aderării la Schengen.
”Un punct important abordat în cadrul reuniunii Consiliului JAI a fost dezbaterea propunerii de modificare a Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului. Este necesară o actualizare a cadrului care să asigure o protecţie sporită victimelor infracţiunilor la nivelul UE şi, implicit, a victimelor din România”, au transmis, luni, reprezentanţii Ministerului Justiţiei, într-un comunicat de presă.
Potrivit acestora, unul dintre obiective este de a facilita accesul victimelor la despăgubiri/compensaţii.
”Propunerea prevede un set de măsuri pentru victime şi pentru victimele minore. Câteva exemple de măsuri sunt: instituirea unei linii de asistenţă telefonică pentru victime, acordarea de sprijin psihologic gratuit şi atât cât este necesar pentru victimele vulnerabile, instituirea dreptului de a fi însoţite de o altă persoană decât un avocat în etapa premergătoare procesului, crearea unor servicii de sprijinire specifice şi integrate pentru minorii victime în cadrul aceluiaşi sediu (modelul Barnahus)”, se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit sursei citate, primul subiect a vizat, în special, articolul din Directivă referitor la acordarea de despăgubiri/compensaţii victimelor de către stat.
”Prin acesta, se instituie obligaţia autorităţilor competente de a plăti despăgubirile/compensaţiile datorate victimei de autorul infracţiunii în avans, urmând ca acestea să se subroge ulterior victimei în raport cu autorul infracţiunii. Alina-Ştefania Gorghiu a precizat că victimele infracţiunilor trebuie să primească despăgubiri/compensaţii, însă, în acest proces, trebuie să se ţină cont de specificul fiecărui stat membru”, a mai transmis Ministerul Justiţiei.
Alina Gorghiu a menţionat că ”în România, avem o procedură nouă prin care victimele infracţiunilor beneficiază prompt de un voucher care să le acopere cheltuielile imediate de hrană, cazare, uz personal, medicamente şi transport, materiale sanitare, în limita unei sume echivalente cu 5 salarii de bază minime brute. Suma se va suporta din bugetul Ministerului Justiţiei şi se va recupera ulterior de la agresor.”
Potrivit opiniilor exprimate de miniştrii justiţiei din UE, citaţi în comuniucatul Ministerului Justiţiei, există un sprijin general şi puternic din partea statelor membre pentru protecţia victimelor, fie că acestea vor primi despăgubiri/compensaţii de la stat (care va recupera ulterior suma de la agresor), fie direct de la agresor.
”A doua modificare, dezbătută în cadrul lucrărilor Consiliului, vizează situaţia victimelor minore. Astfel, propunerea de directivă prevede integrarea într-un singur spaţiu a serviciilor de evaluare psihologică şi medicală, audiere şi protecţie a copiilor victime (modelul Barnahus). Ministra justiţiei a afirmat că modelul Barnahus nu trebuie să fie o obligaţie în sistemele judiciare din UE”, au mai transmis oficialii ministerului.
Potrivit acestora, statele trebuie să poată să îşi organizeze sistemul de justiţie cum consideră mai bine pentru a proteja copiii victime ale infracţiunilor.
”E un lucru bun că discutăm despre toate mijloacele de a-i face să se simtă în siguranţă peste tot în UE. Trebuie să acţionăm cât mai repede şi este bine că există această preocupare la nivelul UE. În România, există, la nivelul instanţelor, camere de audiere a minorilor. Avem astfel de spaţii în multe judeţe, precum Arad, Dâmboviţa, Timiş, Gorj, Mureş şi Bihor etc. şi mai sunt multe în curs de amenajare”, a mai declarat Alina Gorghiu.
Dezbaterile generale pe tema propunerii de modificare a Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului vor constitui o bază a următoarelor negocieri purtate la nivelul Consiliului.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a declarat pentru publicația vieneză ”Der Standard” că România ar mai avea o șansă la Schengen. Parlamentarul a invocat ”șahul relațiilor internaționale”, potrivit căruia Karl Nehammer, cancelarul Austriei, are nevoie de România și Bulgaria pentru a deveni secretar al NATO, anul viitor.
Mai mult, Rareș Bogdan a mai punctat faptul că România ar putea adera la Schengen după alegerile interne ale Austriei, din toamna lui 2024. Scenariile puse în vedere sunt cele ale unei aderări ”pas cu pas”, în detrimentul unei ”aderări cu efecte imediate”.
În această context, am luat legătura și cu Eugen Tomac, europarlamentar și acesta, pentru a afla mai multe despre ”visul” aderării la Schengen.
”Cred că s-au făcut câteva greșeli mari pe care nu trebuia să le facă statul român. Având în vedere că negocierile și evaluările s-au făcut la pachet cu Bulgaria, noi trebuia să avem o strategie comună cu aceasta. Trebuia să mergem împreună peste tot la negocieri cu statele care au obiecții.
Președintele României are o pârghie extrem de importantă în Consiliul European. Karl Nehammer e membru în Consiliul European, iar subiectul trebuia adus pentru că e un subiect de interes european extinderea spațiului Schengen.
În Consiliul European se putea lua decizia, cum s-a făcut și în cazul altor state. Faptul că noi așteptăm de 16 ani pentru Schengen e o chestiune inacceptabilă.”, ne-a precizat Eugen Tomac.
S-a intrat cu o decizie și s-a ieșit cu două – conflict de natură juridică?
”Din punctul meu de vedere, s-a greșit flagrant pentru că, anul trecut, după ședința JAI (N.R. Formațiunea Justiție și Afaceri Interne) din 8 decembrie, când Croația a fost acceptată și România, refuzată… trebuia să dăm în judecată Consiliul UE pentru acest abuz de putere. De ce? pentru că în Consiliul JAI de anul trecut s-a intrat cu propunerea intrării României, Bulgariei și Croației și s-a ieșit cu două decizii: Croația acceptată, restul nu. În acest context consider că s-a creat un conflict juridic, nu politic. Ai intrat cu o decizie și ieși cu două? Acest conflict trebuia reclamat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la două luni de zile de la eveniment, lucru pe care România nu l-a făcut.”, a mai precizat Eugen Tomac.
România nu va intra în spațiul Schengen nici la finalul acestui an. În Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 4-5 decembrie, pe a cărui ordine de zi se află aderarea României și Bulgariei la Schengen, nu va exista un vot pe această temă. Totuși, subiectul ar putea fi ridicat într-o ședință extraordinară la finalul lunii decembrie. Într-o intervenție la Știrile Amiezii, europarlamentarul și prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a precizat că este vorba despre o ”amânare strategică generată de problema relației dintre Bulgaria și Olanda”. În ce privește situația României, liberalul susține că Austria și-a schimbat atitudinea privind aderarea țării noastre la spațiul european de liberă circulație.
