Senatul a adoptat modificările la legea pensiilor speciale, în urma respingerii proiectului de către CCR. USR, protest în plen, cu mesajul ”Tăiaţi pensiile speciale”.
Senatul a adoptat, miercuri, cu 89 de voturi ”pentru”, 16 ”împotrivă” şi o abţinere, modificările la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, pentru punerea actului normativ în acord cu decizia Curţii Constituţionale, după ce iniţiatva legilativă a fost respinsă de către judecătorii constituţionali. Senatul este primul for sesizat pe proiectul de lege, Camera Deputaţilor fiind decizională.
Senatorul USR Ştefan Pălărie a declarat în dezbaterea din plen că ”discutăm despre o lege extrem de importantă, care nu doar că este trecută în lista reformelor din PNRR dar şi despre o uriaşă inechitate socială, care astăzi împarte România între iobagii care muncesc legat de glie, zilnic până la 65 de ani şi privilegiaţii, excepţionalii, superbii, specialii, care pot să iasă la pensie la 45 de ani şi care astăzi câştigă cele mai mari zece pensii din România, peste 45.000 de lei până la 70.000 de lei”.
”Aveam ocazia, inclusiv prin modul în care croim şi decidem această lege, să eliminăm definitiv această inechitate socială, această nedreptate şi să arătăm românilor că România ete o ţară pentru toţi la fel. În discuţiile din comisie am întrebat şi revenim cu aceste întrebări pentru Guvern. Întrebarea numărul unu, care este impactul bugetar al pachetului de amendamente pe care puterea PNL-PSD le-a asumat şi votat la această iniţiativă legislativă întoarsă ca urmare a CCR”, a spus Pălărie.
Senatorul USR a precizat că au văzut o formă a legii, prin amendamente, ”mai îngăduitoare, mai flexibilă, mai ocrotitoare pentru magistraţi decât ce a cerut CCR”. ”Spuneţi-ne care este calculul de impact bugetar, câţi bani vor fi economisiţi din această nedreptate uriaşă numită pensii speciale magistraţi”, a arătat el.
USR a protestat în plenul Senatului, afişând mesajul ”Tăiaţi pensiile speciale”. După vot, senatorul Pălărie a anunţat că a fost votată ”o uriaşă nedreptate, o ţară împărţită în două, între cei proşti care muncesc ca să plătească pentru a doua castă, categoria privilegiaţilor”.
”A ajuns statul ăsta ca un cadavru în care vă puneţi larvele, de fiecare dată, încercând să devină partidul mai gras”, a mai spus Pălărie.
Senatorul PNL Daniel Fenechiu a declarat în plen că a văzut pe lista de vot ”17 voturi, care înseamnă o demagogie imensă şi care vor să prostească românii într-o manieră incalificabilă”.
”Ar trebui să le explicaţi românilor să există decizii ale CCR care nu permit terminarea pensiilor aşa cum vreţi voi. Ar trebui să le explicaţi românilor că în stadiul ăsta, noi eram limitaţi strict la decizia CCR, nu să veniţi să spuneţi aici tot soiul de tâmpenii cu care să încercaţi să prostiţi românii”, a replicat Fenechiu la acuzaţiile aduse de USR.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a explicat că CCR nu permite tăierea bruscă a pensiilor, aşa cum a cerut USR, motiv pentru care i-a acuzat pe senatorii USR de ”demagogie şi ipocrizie”. El a subliniat că PNL va continua să susţină ca pensiile să fie calculate pe principiul contributivităţii.
Comisiile juridică, muncă, apărare şi constituţionalitate ale Senatului au adoptat, marţi, un raport de admitere pentru proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Iniţiativa legislativă privind pensiile speciale a intrat la vot în plenul de miercuri al Senatului, acesta fiind prim for sesizat pe proiect.
Curtea Constituţională a României a decis pe 2 august să retrimită în parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.
Liderul senatorilor PSD, Lucian Romaşcanu, a explicat că prin această lege „trebuie protejaţi banii din PNRR şi se creează un sistem de pensii corect în România”. El a transmis USR, că trebuia să rezolve pensiile speciale ”atunci când era la putere”.
Senatorul USR Irineu Darău, şi-a exprimat nemulţumirea că guvernul nu oferit un impact bugetar al legii şi că unele măsuri incluse legea pensiilor speciale intră în vigoare peste 5 ani.
Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a subliniat că principiul contributivităţii trebuie să stea la baza oricărei pensii şi că această lege a trebuit să întrunească mai multe principii.
Liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a apreciat că legea, în forma rezultată după reexaminare, ”e mai bună decât până în prezent” şi a subliniat că senatorii AUR au acordat un ”vot politic şi de încurajare”.
Diana Iovanovici-Şoşoacă a susţinut că actul normativ reexaminat reprezintă ”o ilegalitate şi o discriminare”.
Plenul şi-a însuşit amendamente adoptate de comisiile de resort şi le-a respins pe cele ale USR, în plen, după prezentarea acestora în plen.
Un amendament adoptat în Senat stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.
Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Senatul a mai decis ca începând cu 1 ianuarie 2024 magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.
De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de servicu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.
Potrivit noii forme, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic „cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de pensionare de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute din ultimele 48 luni de activitate înainte de data pensionării”.
De asemenea, ”cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
Totodată, ”începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 21 alin (1) din aceeaşi lege, se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art.211 alin.(1) din Legea nr. 303/2022. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.”
Pensiile de serviciu vor fi impozitate în felul următor: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, fiind aplicată o cotă de impunere de 10%.
”pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, conform amendamentului admis la proiectul de lege.
Comisiile de specialitate au mai adoptat un amendament care are prevederi privind pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant din aviaţia civilă din România, cât şi pentru funcţionarul public parlamentar, personalul Curţii de Conturi şi pensiile militare de stat, aceste categorii profesionale putând solicita, până la 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu potrivit reglementărilor.
Senatul este prim for sesizat pe proiectul de lege, decizională fiind Camera Deputaţilor.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni la Varna, referitor la pensiile speciale, că în această săptămână vor fi depuse amendamentele la proiectul de lege, iar cu puţin efort va trece de Senat şi săptămâna viitoare de Camera Deputaţilor. ”S-a acceptat impozitarea peste salariul mediu pe economie, încă 10 procente şi calculul pensiei, parcă pe ultimele 48 de luni, la magistraţi”, a adăugat şeful Executivului care a mai spus că „s-a încheiat acea anomalie în care câştigai mai mult la pensie decât în activitate”.
Comisiile au agreat ca persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.
”Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, Statutului funcţionarului public parlamentar, Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile menţionate în vigoare, anterior modificărilor şi completărilor aduse acestora prin prezenta lege, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective”, prevede un alt amendament.
Proiectul va fi reexaminat şi de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
