În ciuda indignării ”liberale”, Marcel Ciolacu l-a propus azi la Bruxelles, pe Victor Negrescu, pentru funcția de comisar european din partea României.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, după întâlnirea cu șefa Comisiei Europene, că l-a propus pe Victor Negrescu, eurodeputat PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, pentru funcția de comisar european din partea României.
El a mai spus că numirea este un atribut „exclusiv” al premierului și că nu este nevoie de consultări în coaliție.
PNL nu este mulțumit cu această soluție, mai ales în condițiile în care nu au existat discuții în coaliție despre viitorul comisar european din partea țării noastre.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a lansat un atac, marţi, la adresa premierului Marcel Ciolacu, pe tema desemnării comisarului european din partea României, liderul liberal afirmând că acest post este al României şi nu al PSD şi nu este atributul unui singur om, fie el şi prim-ministru, ci este o decizie care trebuie luată în cadrul coaliţiei.
Încă nu este clar, însă, ce portofoliu va ocupa Victor Negrescu. Premierul îi va cere Ursulei von der Leyen un portofoliu cu o componentă economică, ținând cont că Negrescu este și raportor din partea UE pentru bugetul UE. Potrivit surselor citate, nu va fi decis astăzi portofoliul pe care îl primește România.
Care este procedura desemnării comisarilor europeni
Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen preşedintă a Comisiei Europene, pentru al doilea mandat, printr-un vot secret, pe 18 iulie 2024. În context, preşedinta nou aleasă a anunţat că guvernele statelor membre ale Uniunii Europene vor trebui să prezinte fiecare câte doi candidaţi – o femeie şi un bărbat – pentru posturile de comisari europeni. O excepţie de la această regulă se va face în cazul în care un stat va dori să îşi menţină comisarul în funcţie. Per total însă, va trebui să se tindă spre paritatea de gen în cadrul viitoarei Comisii, a spus Ursula von den Leyen, conform relatării APA din 18 iulie 2024.
Tot atunci, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, le-a cerut ţărilor membre să propună fiecare candidaţi până la data de 30 august 2024.
Potrivit Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, atributul nominalizării propunerii de comisar european aparţine Guvernului. Parlamentul României va fi, astfel, informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene. De asemenea, comisiile de specialitate ale Parlamentului român vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene (art. 19 din Legea nr. 373/2013).
Fiecare dintre cei 28 de comisari – câte unul din fiecare stat membru – primeşte responsabilitatea unui domeniu politic specific din partea preşedintelui Comisiei. Comisia ca întreg trebuie să primească aprobarea PE.
Conform Regulamentului de procedură al PE, preşedintele PE, după consultarea preşedintelui ales al Comisiei, invită candidaţii propuşi de preşedintele ales al Comisiei şi de Consiliu pentru diferitele posturi de comisar să se prezinte la audieri în faţa diferitelor comisii sau organisme ale PE, în funcţie de domeniul lor de activitate (art. 129 din Regulamentul de procedură al PE 2024-2029).
În plus, preşedintele PNL mai arăta că putem lua în calcul postul de comisar european pentru Agricultură, care va contribui şi la sprijinul atât de necesar de care au nevoie fermierii români, dar va cântări şi la susţinerea întregii regiuni.
Ciucă a făcut un apel către partenerii de coaliţie să lase deoparte interesul politic imediat şi să discute serios despre nevoile României, nu ale PSD.
”Campania electorală va trece, interesul poporului român rămâne!”, spunea Ciucă.
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a reacţionat, miercuri, la mesajul transmis de liderul PNL Nicolae Ciucă, privind consultările în coaliţie pe tema desemnării comisarului european din partea României, el afirmând că ieri, toată ziua a căutat să vadă când au fost consultările, acum cinci ani, făcute de liberali cu toată România, în desemnarea Adinei Vălean şi nu le-a găsit.
Marcel Ciolacu, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen: ”A înţeles eforturile făcute de România. Vom propune Executivului european un acord pe 7 ani prin care putem să ne dezvoltăm economic prin investiţii, dar şi să reducem deficitul bugetar”.
Premierul Marcel Ciolacu a transmis, joi, după întâlnirea cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că Guvernul va propune Executivului european un acord pe 7 ani prin care putem să ne dezvoltăm economic prin investiţii, dar şi să reducem deficitul bugetar. Ciolacu a precizat că preşedinta aleasă a Comisiei Europene a înţeles eforturile făcute de România pentru a se dezvolta şi ţinta ambiţioasă pe care o avem pentru investiţii în acest an, de 120 de miliarde de lei.
”Am avut astăzi o discuţie extrem de constructivă cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care am abordat atât priorităţile viitoarei Comisii Europene, cât şi aşteptările României din partea Uniunii Europene, stadiul implementării PNRR şi nominalizarea comisarului european din partea României”, a scris premierul Ciolacu pe Facebook.
”Mă bucură faptul că preşedinta aleasă a Comisiei Europene a înţeles eforturile făcute de România pentru a se dezvolta şi ţinta ambiţioasă pe care o avem pentru investiţii în acest an – 120 de miliarde de lei”, a mai spus şeful Executivului.
Premierul arată că concluzia discuţiilor a fost ”că ţara noastră trebuie să profite de contextul actual şi de oportunităţile de finanţare europene pentru a se dezvolta şi creşte nivelul de trai al românilor”.
”În acest sens, vom propune Executivului european un acord pe 7 ani prin care putem să ne dezvoltăm economic prin investiţii, dar şi să reducem deficitul bugetar al României”, a menţionat premierul Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu se află, joi, într-o vizită de lucru la Bruxelles-Comisia Europeană, în care a avut o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi urmează să discute despre portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană, ulterior, premierul urmând să trimită numele şi nominalizarea viitorului comisar european Şeful Executivului este însoţit de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, şi de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu. O altă discuţie vizează stadiul îndeplinirii PNRR.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunţat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că joi va discuta la Bruxelles cu preşedintele CE Ursula von der Leyen despre stadiul îndeplinirii PNRR şi despre portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană, precizând că după această discuţie va trimite numele şi nominalizarea viitorului comisar european din partea României.
Ciolacu, despre a treia tranșă din PNRR: ”Sunt convins că o anumită sumă va fi reținută, dar asta nu înseamnă că pierdem acei bani”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, joi, că este ferm convins că o anumită sumă din cererea de plată numărul trei din PNRR va fi reţinută pe o perioadă de șase luni, maximum opt luni de zile, pentru a se închide toate lucrurile, dar asta nu înseamnă că România va pierde acei bani.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, la Bruxelles, despre numirile în companiile de stat din energie, o problemă semnalată de Comisia Europeană, că Ministrul Energiei va explica, deşi nu s-a întâmplat în perioada dânsului de mandat.
”Este unul dintre jaloanele în discuţie. La mai multe companii din energie, cei de la Comisie au venit cu anumite incompatibilităţi sau cu anumite cutume, care ţin de aderarea României la OECD, de exemplu, un secretar de stat, Comisia consideră că nu este îndreptăţit să aplice să fie membru într-un Consiliu de Administraţie. Noi dorim ca în 2026 să fim în OECD, să aderăm şi atunci, părarea mea este că Guvernul României trebuie să facă o modificare legislativă în acest sens. Pentru că în acest moment, legea permite. Şi sunt de acord cu această modificare”, a explicat Ciolacu.
Premierul a fost întrebat şi când vom primi bani pentru tranşa trei din PNRR.
”Sunt 76 de jaloane, îl am aici şi pe domnul ministru de la MIPE, poate să vă spună câte jaloane am găsit închise din cele 76. În acest moment, sunt şi cu domnul Grindeanu şi cu domnul Burduja, ministrul Energiei, este şi domnul Câciu, domnul Boloş. Sunt ferm convins că o anumită sumă din cererea de plată numărul trei va fi reţinută pe o perioadă de șase luni, maximum opt luni de zile, pentru a se închide toate lucrurile. Comisia, în funcţie de cât ai îndeplinit din jalon, o să reţină o sumă de bani. Asta nu înseamnă că România va pierde acei bani. Asta este negocierea. Eu îmi doresc să fie o sumă cât mai mică din cei aproape 2,1 miliarde de primit din cererea de plată. Mi-aş dori să fie pe lângă mine cei care au făcut tâmpeniile, dar nu o să îi mai găsiţi, că erau experţi pe la televizor, dar au dispărut. Eu vă promit că o să rezolv poblema şi România nu va pierde niciun ban”, a mai spus premierul.
Şeful Executivului a menţionat că problemele sunt jalonul cu microîntreprinderile, companiile din energie cu selecţiile şi pe transporturi, metroul de la Cluj-Napoca.
”În acest moment, noi am încasat în jur de nouă miliarde de euro, am cheltuit aproape trei miliarde şi avem un buffer relaxat în ceea ce priveşte sumele încasate”, a explicat premierul.
Audierile de confirmare sunt organizate de comisiile de specialitate ale PE. O audiere de confirmare se poate desfăşura în mod excepţional într-un alt format, în cazul în care un comisar desemnat are responsabilităţi în primul rând orizontale, cu condiţia ca o astfel de audiere de confirmare să implice comisiile competente. Audierile de confirmare sunt publice.
Comisarul desemnat este invitat de comisia sau de comisiile competente din PE să facă o declaraţie şi să răspundă la întrebări. Audierile de confirmare sunt organizate într-un mod care să permită comisarilor desemnaţi să divulge Parlamentului toate informaţiile relevante. Audierile de confirmare sunt transmise audio/video în direct, publicul având acces gratuit la acestea. O înregistrare numerotată a audierilor de confirmare este pusă la dispoziţia publicului în termen de 24 de ore. (art. 130 din Regulamentul de procedură al PE)
Învestitura comisarilor la nivelul Uniunii
După audieri şi publicarea de către comisiile de specialitate a tuturor scrisorilor de evaluare privind comisarii, preşedintele Comisiei îşi prezintă echipa şi priorităţile politice în cadrul unei şedinţe plenare a PE. După o dezbatere, deputaţii europeni decid, cu majoritatea voturilor exprimate, dacă susţin sau nu noul colegiu de comisari pentru un mandat de 5 ani, se mai arată în Regulamentul de procedură al Parlamentului European.
După ce au primit aprobarea Parlamentului, preşedintele şi comisarii sunt numiţi în mod oficial de Consiliul UE.
Ce comisari europeni a mai avut România
România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2017 şi a organizat pentru primele alegeri europarlamentare în 27 noiembrie 2007. Până în prezent, România a avut patru comisari europeni: Leonard Orban – Multilingvism (2007-2010); Dacian Cioloş – Agricultură şi Dezvoltare Rurală (2010-2014); Corina Creţu – Politică Regională (2014-2019); Adina Vălean – Transporturi (2019-2024).
