Podul peste Dunăre de la Brăila, inaugurat cu fast. Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, prezenți la ”marea” deschidere. După inaugurare, în buna tradiție românească, circulația pe pod a fost închisă.
România are nevoie de investiții serioase la nivel de infrastructură. Pentru a putea fi la nivelul altor țări europene, astfel de proiecte trebuie implementate cât mai repede, având în vedere că țara noastră dispune de fonduri europene considerabile care facilitează plata pentru construcții importante. Dar, în ultimii ani, lucrurile încep să meargă în această direcție. Evenimentul de azi este dovada unei tendințe de evoluție a țării.
Astăzi a avut loc inaugurarea unui obiectiv important de infrastructură. A fost deschis podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, dar nu pentru mult timp. Evenimentul de celebrare a obiectivului a avut parte de anumite sincope.
Cel mai important obiectiv de infrastructură din România post-revoluționară, podul suspendat peste Dunăre, a fost inaugurat cu unele piedici. În ciuda faptului că se dorea ca mașinile să fie lăsate să intre pe pod începând cu ora 13.00, inaugurarea a fost la ora 15.30, fiind vorba de a amânare de 2 ore jumătate. Ca orice eveniment important, nu a fost realizat fără peripeții și probleme organizatorice. În jur de 20 de automobile aflate în coadă au reușit să traverseze podul în urma unei neînțelegeri între organizatori. La prânz, aceștia au permis trecerea mașinilor, chiar dacă mai multe părți ale podului erau încă pline de lucrurile folosite la ceremonia de inaugurare. Cinci minute mai târziu, traficul a fost oprit, iar reprezentanții CNAIR au emis un anunț.
Autoritățile au anunțat că celebrul pod va fi închis pentru puțin timp, până când toate lucrurile vor fi puse la punct, iar circulația se va putea desfășura normal. ”Atenție! Circulația pe podul suspendat peste Dunăre de la Brăila se va deschide în mod oficial în jurul orei 15:30! Precizăm că reprezentanții CNAIR, antreprenorii și cei implicați în organizarea evenimentului de deschidere a circulației pe pod depun, la această oră, eforturi pentru a elibera partea carosabilă de balizele și parapetele de separare a sensurilor de circulație, precum și de elementele folosite la eveniment, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de siguranță”, au transmis reprezentanții CNAIR.
Cea mai mare construcție din țară:
Podul peste Dunăre de la Brăila inaugurat astăzi deschide drumul unei serii lungi de lucruri în premieră pentru România. Este cel mai înalt pod suspendat construit vreodată în România și al treilea ca mărime din întreaga Europă. Românii se vor putea bucura de acest nou obiectiv de infrastructură. Dar, circulația va fi realizată cu restricții pentru o durată de două luni. Podul peste Dunăre, a cărui construcție a costat extrem de mult, fiind cel mai scump proiect de după revoluție, are senzori, un centru de monitorizare și un sistem de dezumidificare.
La evenimentul de lansare a podului suspendat peste Dunăre a participat și președintele Klaus Iohannis, care a semnalat că acest proiect major de infrastructură arată voință, putere și seriozitate. ”Aceasta este cea mai amplă construcție realizată în România în ultimele trei decenii. Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură.
Construcția aceasta este, cu certitudine, una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Podul de la Brăila, cel mai lung pod suspendat din România, este inaugurat astăzi, iar printre oficialitățile care participă la marea deschidere se numără președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu.
Cel mai scump obiectiv de infrastructură realizat în ultimii 30 de ani în România este inaugurat la Brăila. Podul peste Dunăre va fi deschis circulației rutiere începând de azi, de la ora 13.00. Deocamdată, podul va fi deschis doar pe timpul zilei.
Potrivit autorităților române, obiectivul de la Brăila este cel mai lung pod suspendat din România și al treilea din Europa ca dimensiune.
De asemenea, podul este cea mai înaltă construcție din România și cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani în țară. Lucrarea a costat aproximativ 363 de milioane de euro, iar banii au fost alocați din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Din punct de vedere tehnic, podul are două benzi pe sens, trotuare și o lungime de 1,9 kilometri. Uriașele cabluri de ancoraj care susțin construcția au în compoziție fire de oțel care însumează 81.000 de kilometri.
”Preşedintele” Klaus Iohannis a afirmat, joi, la inaugurarea podului de la Brăila, că aceasta este cea mai amplă construcţie ridicată în România în ultimele trei decenii şi este al treilea pod ca mărime din Europa. El a precizat că acest pod este dovada faptului că dacă există voinţă şi seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură în România. ”Indiferent de poziţionările politice, de dezbaterile şi obiectivele pe care partidele şi le propun pentru anul electoral care urmează, interesele României în materie de reforme şi dezvoltare economică trebuie să primeze”, a mai afirmat preşedintele.
“Îmi face o deosebită plăcere să particip la inaugurarea podului suspendat peste Dunăre, care leagă, începând de astăzi, judeţele Brăila şi Tulcea. Aceasta este cea mai amplă construcţie ridicată în România în ultimele trei decenii şi este al treilea pod ca mărime din Europa.
Îi felicit pe toţi cei implicaţi în acest proiect de investiţii pentru eforturile depuse şi pentru rezultatul obţinut. Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că şi în România, dacă există voinţă şi seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură.
Mulţumiri speciale trebuie aduse şi partenerilor japonezi şi italieni pentru implicarea şi profesionalismul de care au dat dovadă. În urmă cu doi ani, când s-a aniversat centenarul relaţiilor bilaterale dintre Japonia şi România, proiectul acestui pod a fost prezentat ca exemplu concludent al colaborării dintre Japonia şi Uniunea Europeană”, a transmis Iohannis.
El a menţionat că această construcţie este “una dintre cele mai ambiţioase iniţiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internaţională de referinţă şi cu tehnologie de ultimă generaţie”.
Ctitorul, turist de lux a mai afirmat că, infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a dezvoltării economice şi de creştere a calităţii vieţii.
“Indiferent de poziţionările politice, de dezbaterile şi obiectivele pe care partidele şi le propun pentru anul electoral care urmează, interesele României în materie de reforme şi dezvoltare economică trebuie să primeze. Ţara noastră are acces la un volum semnificativ de fonduri europene, iar o proporţie semnificativă din aceste sume este alocată dezvoltării infrastructurii de transport. Ne dorim cu toţii o Românie mai conectată, cu drumuri mai multe, mai bune şi mai sigure. Infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a dezvoltării economice şi de creştere a calităţii vieţii, îndeosebi pentru comunităţile locale. Conectarea la coridoarele majore de transport, fluidizarea traficului intern şi facilitarea traficului de tranzit internaţional au avut dintotdeauna un puternic efect de antrenare asupra economiilor şi comunităţilor locale”, a precizat preşedintele României.
Iohannis a menţionat că prin finalizarea acestui proiect judeţele Tulcea şi Brăila se vor bucura de atragerea de noi investiţii.
“Atragerea de investiţii competitive, adaptate specificului de dezvoltare local, crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite sunt doar câteva avantaje de care, în situaţia de faţă, judeţele Tulcea şi Brăila se vor bucura în perioada următoare, prin finalizarea acestui proiect. Felicit autorităţile locale pentru înţelegerea corectă a mizelor unei mai bune conectări a regiunii la reţeaua naţională de transport rutier şi vă încurajez să păstraţi direcţia bună pe care aţi ales-o pentru atragerea de investiţii şi noi proiecte de succes, care să conecteze comunităţi şi să sprijine afaceri”, a mai transmis Klaus Iohannis.
Preşedintele a declarat că fondurile europene reprezintă principala sursă pentru realizarea proiectelor de infrastructură.
“Integrarea efectivă a României în Spaţiul Unic de Transport European implică mobilizarea tuturor resurselor disponibile, dar şi promptitudine şi responsabilitate în execuţia proiectelor de infrastructură. Implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în paralel cu finalizarea pregătirii cadrului financiar multianual, reprezintă un examen de maturitate politică şi economică pe care România nu are voie să îl rateze. Fondurile europene constituie sursa principală de finanţare a modernizării şi dezvoltării infrastructurii noastre de transport. Faptul că finanţările destinate infrastructurii mari au cel mai mare grad de absorbţie arată că s-a înţeles pe deplin importanţa acestor proiecte”, a mai transmis Iohannis.
El consideră că infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern.
“Este lăudabil obiectivul unei absorbţii integrale a acestor fonduri, însă ar fi utilă acordarea unei mai mari atenţii şi finanţărilor complementare. Atragerea de capital privat sau valorificarea unor oportunităţi oferite de instrumente precum Fondul de Investiţii al celor 3 Mări pot completa cu succes resursele deja existente şi pot accelera ritmul modernizării. Infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern, dar şi a autorităţilor locale, pentru că numai aşa putem beneficia de investiţii mai mari, mai performante şi putem reduce din decalajele regionale mari existente azi în România”, a explicat Iohannis.
Preşedintelle îşi doreşte ca în următorii ani statisticile privind numărul de accidente rutiere să se schimbe semnificativ în bine.
“Nu este un secret pentru nimeni că suntem, de ani buni, în fruntea clasamentelor europene la aceste statistici negre. Iar alături de educaţia rutieră şi comportamentul în trafic, o contribuţie semnificativă la îmbunătăţirea actualei situaţii o are şi calitatea infrastructurii rutiere”, a precizat Iohannis.
El a mai afirmat că deschiderea acestui pod reprezintă un prim pas în atingerea unor obiecite privind fluidizarea traficului şi siguranţa rutieră.
“Podul care intră astăzi în circulaţie reprezintă un prim pas, deosebit de important, în atingerea unor obiective privind conectivitatea, fluidizarea traficului de tranzit şi siguranţa rutieră. Acest proiect reprezintă, totodată, măsura unei bune cooperări, deopotrivă naţionale şi internaţionale. Încă o dată, felicitări pentru realizarea construcţiei şi succes în finalizarea întregului proiect, cu toate rutele de acces aferente!”, a încheiat Iohannis.
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila reprezintă un model de investiţie publică majoră cu un uriaş efect de multiplicare, dar şi un mesaj simbol prin care România transmite Europei şi lumii întregi că-şi poate construi destinul ca o naţiune europeană puternică şi mândră, a declarat, joi, prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Şeful Executivului a participat, alături de preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, dar şi de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la ceremonia de inaugurare a podului suspendat peste Dunăre de la Brăila.
„Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă şi de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod spectaculos, România transmite Europei şi lumii întregi un mesaj clar. Iar acest mesaj este că vrem, ştim şi mai ales putem să ne construim destinul ca o naţiune europeană puternică şi mândră„, a afirmat Marcel Ciolacu.
Premierul a adăugat că podul suspendat de la Brăila reprezintă un exemplu al muncii în echipă, al cooperării internaţionale.
„Podul suspendat pe care ne aflăm este un exemplu în multe privinţe. Este un exemplu al muncii în echipă, al cooperării internaţionale într-o lume modernă şi plină de provocări. Un consorţiu italo-japonez a lucrat cot la cot cu zeci de subcontractori români. Firmele noastre au participat cu sute de oameni şi mii de maşini, utilaje, macarale şi tehnologie diversificată. Este şi un model de investiţie publică majoră cu un uriaş efect de multiplicare. Cele 500 de milioane de euro investite în pod s-au întors, în mare parte, în economia românească – mai ales în această regiune. Beneficiare sunt familiile a mii de angajaţi de la companii din judeţe precum Brăila, Tulcea şi Galaţi, care au lucrat şi lucrează încă la finalizarea întregului obiectiv. Aceşti bani alimentează de 4 ani economia locală. Aceşti bani au însemnat, cu siguranţă, zeci de mii de vise transformate în realitate în viaţa de zi cu zi a unor copii, a unor părinţi şi chiar a unor bunici„, a mai declarat Ciolacu.
El a punctat faptul că acest obiectiv de infrastructură reprezintă, în egală măsură, şi un simbol al patriotismului economic, principiu pus la baza programului de guvernare.
„Deschiderea acestui pod aduce o serie de beneficii importante pentru întreaga zonă. Cel mai clar şi direct este economia de timp şi de carburant pentru transporturile rutiere, adică posibilitatea ca transportatorii români să poată fi mai competitivi. Pe termen lung, se prefigurează o mult mai intensă activitate în Zona Liberă Brăila, care deja începe să ia avânt prin investiţii importante. Iar asta înseamnă apariţia a noi locuri de muncă, adică un plus de dezvoltare economică şi prosperitate. Este o legătură esenţială între sud-estul României şi Tulcea, respectiv Delta Dunării, care va creşte considerabil numărul turiştilor ce pot ajunge acum cu ajutorul acestui pod, fără a mai apela la varianta bacului„, a arătat Ciolacu.
Premierul a transmis că podul suspendat peste Dunăre reprezintă şi un prim pilon la un proiect fundamental al statului român, acela de a fi un actor-cheie în procesul de reconstrucţie al Ucrainei.
Şeful Executivului şi-a încheiat discursul exprimându-şi speranţa că autorităţile române vor reuşi să finalizeze pe viitor şi alte proiecte importante de infrastructură publică în următorul an şi jumătate.
„Pentru mine şi colegii mei, este un prilej de mândrie şi cred că asta trebuie să însemne pentru toţi românii. Un proiect început de prietenul meu, fost premier, azi europarlamentar, Mihai Tudose şi accelerat la maxim de alt prieten, tot fost premier, azi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Acest pod devine azi un proiect reuşit al României. Un proiect pentru care toţi cei care au muncit aici merită felicitaţi – şi fac asta din toată inima, fiindcă pandemia şi războiul din Ucraina i-au întârziat, e drept, dar nu i-au putut bloca. Este un pas important şi sunt ferm convins că vor urma şi alţii în următorul an şi jumătate. Sper, mai ales acum, când ne-am strâns atât de mulţi demnitari, văzând amploarea acestui proiect, sper să vedem şi latura mai puţin de mândrie, faptul că astfel de obiective s-au realizat mult prea puţin, ţinând cont de aşteptările românilor. De aceea, sper să fac parte şi să conduc Guvernul care construieşte„, a mai declarat Ciolacu.
Nicolae Ciucă, discurs mistic la inaugurarea Podului Brăila: Nu întâmplător, podurile sunt unul din cele trei simboluri prezente pe bancnotele UE.
Și Nicolae Ciucă a participat, joi, la inaugurarea podului suspendat de la Brăila. Președintele Senatului a vorbit despre importanța celui de-al treilea pod ca mărime din Europa şi cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani.
Podul peste Dunăre de la Brăila, prima legătură rutieră între județele Brăila și Tulcea este un pod unic în România și în sud-estul Europei, a spus Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, joi, la Brăila la ceremonia de inaugurare a celui mai lung pod suspendat din România.
”Este un pod al sperenței, un pod al speranțelor pentru toți românii, un pod al speranțelor pe care și le-au pus locuitorii în această lucrare unică în România și în sud-estul Europei. Este prima conexiune rutieră din istoria României dintre județele Tulcea și Brăila. Până la urmă, este dovada că statul român știe să investească, să atragă bani europeni și să creeze noi locuri de muncă. România își consolidează, prin această lucrare de infrastructură inclusiv rolul strategic la frontiera de est a Uniunii Europene și a NATO” a transmis ministrul Grindeanu.
Finanțarea europeană din Fondul de Coeziune pentru Podul de la Brăila este de 363 de milioane de Euro, iar inaugurarea Podului va permite reducerea duratei de tranzit între cele două județe cu aproape o oră (timpul necesar trecerii cu BAC-ul) a explicat Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean: fiecare lucrare de infrastructură aduce prosperitate și confort pentru cetățeni. Cele aproape 50 de minute scutite cu această nouă conexiune ne așteptăm să ducă la dezvoltarea economică a comunităților din regiune, pentru transportatori, să aibă un impact pozitiv pentru Moldova și Dobrogea. În plus, acest pod are o importanță sporită în contextul geo politic al războiului din Ucraina. Infrastructura de transport din regiune este vitală pentru a îmbunătăți securitatea a Uniunii Europene. Capacitatea infrastructurii trebuie sporită și civil și militar.”, Adina Vălean.
Podul peste Dunăre de la Brăila, cel mai mare pod suspendat construit până acum în România va fi inaugurat joi, după amiază, iar în primii 5 ani trecerea va fi gratuită. Podul cu o lungime de 1974 de metri și o deschidere centrală de 1120 de metri (al treilea pod suspendat din Europa ca lungime) se deschide pe varianta scurtă de la Măcin (jud. Tulcea) urmând ca până la sfârșitul anului să fie dată în trafic și varianta lungă de 19 kilometri de la Jijila, la profil de drum cu patru benzi.
Contractul pentru podul Brăila a fost semnat cu asocierea italo -niponă WeBuild (Astaldi) – IHI Infrastructure în ianuarie 2018 pentru 2 miliarde lei (cost inițial), lucrările pregătitoare au început la sfârșitul acelui an, iar primul termen de inaugurare era decembrie 2021, amânat ulterior pentru decembrie 2022 respectiv 27 iunie/6 iulie 2023.
Mihai Tudose a avut și astăzi vorbele la el, la inaugurarea podului peste Dunăre: ”Suntem pe podul de la Brăila, e al nostru, îl iubim, așa mare, frumos, cum e el”.
Cuvinte frumoase, discursuri triumfale rostite astăzi la inaugurarea podului suspendat peste Dunăre care face legătura între Brăila și Tulcea, dar din punctul meu de vedere, ca brăileancă, Mihai Tudose – în calitate de brăilean -, le-a dat clasă tuturor vorbitorilor.
”Nu pentru că-i al nostru – bine, și pentru că-i al nostru! -, nu pentru că în opinia mea a avut o contribuție semnificativă la realizarea acestui proiect – e opinia mea, aveți dreptul să nu fiți de acord cu ea! -, nu pentru că n-a avut nevoie de un discurs scris, ci a vorbit liber despre un subiect pe care-l cunoaște foarte bine, ci pentru că a vorbit așa cum vorbește un om despre ceva ce a crescut sub ochii săi și-i este drag.
Dacă discursurile celorlalți vorbitori au fost tehnice, au fost seci, la Mihai Tudose s-a simțit că-i pasă de Brăila și de ceea ce ajută la dezvoltarea acestei zone: ”Am să vă cer îngăduința ca astăzi, aici, să nu fiu nici fost prim-ministru, nici fost ministru, nici europarlamentar, ci am să vă vorbesc ca brăilean.
După anii ‘90 toți am sperat la o dezvoltare accelerată a zonei noastre, a României, în general. Și noi, cei de aici, de la Dunărea de Jos, am sperat că va veni binele peste noi. Binele a început să vină dinspre Vest, dar a ajuns mai puțin în Est, mai ales în Sud-Est, că nu prea avea pe unde. Nu erau șosele, nu erau poduri, etc.
Dunărea de Jos, Brăila-Galați, este a doua aglomerare urbană după București, iar toate investițiile se blocau fiindcă nu era infrastructură. Și nu erau șosele fiindcă nu era podul. Podul nu era fiindcă nu erau șosele. Nu avea rost să faci aeroport cargo de marfă fiindcă, nu-i așa, nu erau pod și șosele. Evident, din aceleași motive, transportul fluvial era superb, dar lipsea cu desăvârșire, fiindcă, nu-i așa, nu aveau unde să descarce și unde să încarce mărfurile.
În februarie 2017 prima vizită a premierului de atunci, domnul Sorin Grindeanu, a fost la Brăila. Atunci domnul prim-ministru Sorin Grindeanu «s-a lăsat convins» că acest pod este necesar, pentru a tăia nodul gordian și a începe de undeva dezvoltarea acestei zone. Domnia sa este cel care a găsit finanțarea pentru acest pod. Încă o dată îi mulțumesc și trebuie acceptat acest lucru.
Viața e bună câteodată și închide cercul – acum tot domnia sa a dus lucrurile la bun sfârșit.
Ce s-a mai întâmplat între timp? De când au început pilonii podului să iasă din pământ, râdeam cu constructorii în primul an, «Măi, munciți, dar nu munciți în direcția care trebuie!», că săpau pentru zona de ancoraj pentru piloni. În schimb, când toată lumea a început să vadă că podul chiar iese din pământ și nu e o eternă poveste românească cu ceva care s-a semnat și nu se face, au început să crească și proiectele de drumuri, Studiul de fezabilitate pentru aeroportul Galați-Brăila înțeleg că este aproape gata, porturile din Galați și din Brăila sunt în plină renovare, tot cu fonduri europene, cu zona internodală și tot ce trebuie.
Ca brăilean, vă mai spun un singur lucru: ceea ce facem astăzi, că e al treilea pod din Europa, că e cel mai mare din România… Suntem pe podul de la Brăila, e al nostru, îl iubim, așa mare, frumos, cum e el, îl iubim. Este marcarea, practic, a începutului dezvoltării zonei Dunării de Jos, a doua mare aglomerare urbană după București. Așa să ne-ajute Dumnezeu!”.
Precizăm că CNAIR a anunțat că ”circulația pe podul suspendat peste Dunăre de la Brăila se va deschide în mod oficial în jurul orei 15:30. Reprezentanții CNAIR, antreprenorii și cei implicați în organizarea evenimentului de deschidere a circulației pe pod depun, la această oră, eforturi pentru a elibera partea carosabilă de balizele și parapetele de separare a sensurilor de circulație, precum și de elementele folosite la eveniment, astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de siguranță”.
Frustrare la neomarxiști. Preşedintele USR Cătălin Drulă a afirmat despre podul de la Brăila că a avut parte de o inaugurare doar parţială, deoarece acesta va fi închis noaptea, iar drumul de legătură principal de 10 km spre Jijila nu este finalizat şi nici legătura cu Centura Brăilei nu este completă.
”Am văzut astăzi înghesuială mare de politicieni la deschiderea circulaţiei pe Podul de la Brăila. Mai mică e aglomeraţia când sunt de rezolvat probleme şi pus pe roate astfel de proiecte. În 2021, am găsit proiectul fără drumurile de legătură autorizate. Fără drumurile de legătură (21 km în total), podul nu putea fi folosit. Pe malul tulcean, nu exista infrastructură. Le-am deblocat cu multe şedinţe, discuţii şi eforturi ale echipei mele. Autorizaţiile au ieşit în martie şi mai 2021 şi s-a putut în sfârşit lucra pe toată lungimea, după 3 ani de la semnarea contractelor”, a scris Cătălin Drulă, joi pe Facebook.
El a adăugat că s-ar fi bucurat că întreg proiectul să fie gata, însă, din păcate, a fost vorba doar de o inaugurare parţială.
”Podul va fi închis noaptea, iar drumul de legătură principal spre Jijila (10 km) nu e gata. Nici legătură cu Centura Brăilei nu e completă”, a completat liderul USR.
El i-a felicitat pe cei de la IHI-WeBuild pentru ”o lucrare de excepţie – podul în sine”.
”Nivelul tehnologic, precizia execuţiei, organizarea şantierului, toate au fost la un nivel de clasă mondială!”, a mai precizat Drulă.
Preşedintele USR a mai declarat că ”politicienii grabnici la tras în poză, puţine lucruri de spus, dar unul e cert: nu de festivism şi paradă de costume masculine de vară avem nevoie, ci de mai multă seriozitate şi muncă”.
