Ministra Culturii, Natalia Intotero, a anunțat marți că îl demite pe directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberlander-Târnoveanu, după refuzul acestuia de a demisiona, în urma furtului tezaurului din Olanda.
Ea a adăugat că a simțit că Oberlander-Târnoveanu este ”depășit de această situație pe parte de comunicare”.
Decizia vine după ce premierul Ciolacu a declarat, la începutul ședinței de guvern, că i-a cerut ministrului să ia măsuri dure pentru protejarea patrimoniului național.
Ministrul Culturii, Natalia Intotero (PSD), a anunțat că l-a demis pe directorul Muzeului Național de Istorie pe motiv că nu a comunicat. ”E o situație neplăcută și pentru dânsul, dar l-am simțit depășit de această situație pe parte de comunicare”. Intotero: Am avut o dificultate, eram în drum spre Polonia, era o dificultate de semnal la telefon.
Pe de altă parte, Intotero a sugerat că România nu mai trebuie să trimită la expoziții internaționale obiectele de patrimoniu, ci copii ale acestora. Ea a fost contrazisă imediat de directorul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel-Viorel Petac, a spus în aceeași conferință de presă că ”Nu e o practică internațională. Dacă mă duc la Louvru sau la British Museum, nu mă duc să văd copii. Nici un om serios nu prea te ia în seamă”.
Directorul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor a mai spus că Muzeul din Drents este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și a fost desemnat de două ori muzeul european al anului.
După ședința de guvern, ajunsă la minister, am emis câteva solicitări. Am rugat toți managerii de muzee să ne comunice până joi ce sisteme de pază și securitate are fiecare. Până joi, să ne spună dacă au bunuri culturale în afara țării.
Semnatura de la Ministerul Culturii pentru expoziți e a Dianei Băciuna, secretar de stat.
Am făcut o solicitare către Ernest Oberlander-Târnoveanu să ne comunice de urgență toate demersurile aferente organizării expoziției, de la oportunitatea desfășurării la acel muzeu și toată corespondența cu managerul muzeului olandez.
Nu am primit informații cu privire la oportunitatea acestei expoziții. Am avut o întâlnire cu directorul muzeului prin care mi-am expus nemulțumirea față de modul de comunciare în situația de criză. E important să oferim răspuns la răspuns. E o durere ce nu poate fi exprimată în cuvinte.
Am avut o dificultate, eram în drum spre Polonia, era o dificultate de semnal la telefon. Îmi aduc aminte că în prima seară, în data de 25, după ce am aflat de această nenorocire, ați început să mă sunați nonstop și eu v-am răspuns. Dar eu nu primeam informații din țară de la Muzeul Național de Istorie a României.
Am fost pusă într-o situație penibilă. Eu sunt un om al dialogului. Nu am venit aici ca să dau pe cineva afară. Eu vreau să fac echipă. Cei din subordinea mea trebuie să-mi transmită informațiile rapid. Poate că și dânsul a fost presat. E o situație neplăcută și pentru dânsul, dar l-am simțit depășit de această situație pe parte de comunicare, de a interacționa rapid. Cred că el trebuia să aibă o celulă de criză, nu le poate face singur pe toate
I-am solicitat directorului să-și prezinte demisia de onoare, a refuzat. În consecință, am mers mai departe, am denunțat contractul de management, va fi un termen de 15 zile de preaviz
E importantă diplomația culturală, dar trebuie să fim mai atenți cu ce am primit cu binecuvântare de la cei care au făurit România
Ce înseamnă tezaur, să ne uităm și la alte state. În momentul în care iubitorii de cultură vor să vizualizeze ce avem noi de oferit, se cazează în România, merg la restaurante. Pentru alte expoziții se pot face replici. Nu trebuie să mai existe nici o situație care să mai pericliteze patrimoniul cultural românesc. Păstrarea trebuie să existe din punct de vedere legal, din punct de vedere moral.
Natalia Intotero (PSD), ministrul Culturii, a sugerat marți într-o conferință de presă că obiectele de patrimoniu nu ar mai trebui scoase la expoziții în străinătate, ci să fie înlocuite cu copii. În replică, directorul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel-Viorel Petac, a spus în aceeași conferință de presă că ”Nu e o practică internațională. Dacă mă duc la Louvru sau la British Museum, nu mă duc să văd copii. Nici un om serios nu prea te ia în seamă”.
Intotero a spus că străinii care vor să vadă obiecte de tezaur ar trebui să vină în România, să cheltuiască bani la hoteluri și restaurante.
”Ce înseamnă tezaur, să ne uităm și la alte state…În momentul în care iubitorii de cultură vor să vizualizeze ce avem noi de oferit, se cazează în România, merg la restaurante. Pentru alte expoziții se pot face replici”, a spus ea.
”Să încercăm să atragem iubitorii de cultură în România, să ne descopere țara. Vă dau un exemplu: la târgul de turism, reprezentanții muzeelor
”Nu trebuie să mai existe nici o situație care să mai pericliteze patrimoniul cultural românesc. Păstrarea trebuie să existe din punct de vedere legal, din punct de vedere moral”, a mai spus Intotero.
Declarațiile ei au venit după ce patru artefacte dacice au fost furate în urma unui jaf cu explozibil la Muzeul din Drents (Olanda).
”Având în vedere că astăzi, 28 ianuarie, mi s-a solicitat demisia de onoare de către doamna Natalia Intotero, ministrul Culturii, ţin să fac precizarea că nu mi s-a indicat nicio încălcare a legii sau a normelor aplicabile, găsindu-se false pretexte pentru a demisiona, încercându-se intimidarea mea prin diverse mijloace. (…) Am refuzat să-mi depun demisia de onoare considerând că nimic nu poate afecta mai grav procesul de recuperare a celor patru bunuri de patrimoniu furate ca lăsarea fără conducere a MNIR în aceste zile cruciale”, a precizat Oberlander-Târnoveanu, într-un comunicat citat de Agerpres.
”Doresc să le mulţumesc tuturor colegilor şi profesioniştilor din domeniul culturii care şi-au arătat solidaritatea faţă de instituţie în aceste momente extrem de dificile. De asemenea, le mulţumesc în mod deosebit colegilor mei din Muzeul Naţional de Istorie a României pentru profesionalismul şi devotamentul dovedite de-a lungul timpului şi, în special, în această perioadă de criză”, a transmis Ernest Oberlander-Târnoveanu.
Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie al României, a fost demis după 15 ani în funcție, a anunțat ministrul Culturii, Natalia Intotero, într-o conferință de presă. Demiterea vine ca urmare a furtului tezaurului dacic în urma jafului de la muzeul din Assen.
Ernest Oberlander-Târnoveanu conducea Muzeul Național de Istorie al României din 2010.
Ciolacu a cerut demiteri
Decizia vine după ce, marți, premierul Marcel Ciolacu i-a solicitat ministrului Culturii să ia astăzi măsuri dure, inclusiv demiteri dacă e cazul, în cadrul instituțiilor responsabile de contractul prin care artefactele dacice au fost scoase din țară și duse la expoziția din Olanda.
”Voi avea și un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru a scoate din țară tezaurul dacic. Le voi înainta procurorilor pentru ca vinovații să răspundă”, a mai spus Ciolacu.
”Aștept și un set de măsuri pentru viitor pentru a ne proteja bunurile din patrimoniul național. Obiecte atât de valoroase nu pot fi scoase din țară oricând vrea un muzeu sau un ministru”, a precizat premierul.
Ce contract a semnat MNIR
Contractul încheiat între Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Drents din Assen prevede ca securitatea artefactelor împrumutate să fie asigurată 24/7, iar responsabilitatea pentru siguranța obiectelor de patriomoniu cade în sarcina instituției olandeze odată ce intră pe teritoriul Țărilor de Jos.
Muzeul Național de Istorie a României a împrumutat Muzeului Drents din Olanda peste 600 de artefacte dacice, în baza unui contract strict, prezentat de Știrile ProTV.
Transferul obiectelor prevăzute în contractul de împrumut s-a făcut pe parcursul lunii mai 2024, documentul semnat de cele două instituții de cultură fiind valabil în perioada 15 iunie 2024 – 15 februarie 2025.
Furtul de la muzeul din Assen
Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia sunt piesele tezaurului dacic furate sâmbătă la Muzeul Drents, din Assen, Olanda, de trei persoane neidentificate. Un zid al clădirii a fost aruncat în aer, iar jaful a durat două minute.
Expoziția ”Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents a fost deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 și trebuia să se închidă duminică, 26 ianuarie. Potrivit Muzeului Național de Istorie a României, în cadrul expoziției au fost expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori.
Ce spunea directorul MNIR după jaf
Muzeul Drents, din Assen, Olanda, de unde au fost furate sâmbătă Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice de aur, este un muzeu „extrem de modern şi dinamic”, cu cele mai moderne dotări pentru asigurarea securităţii pieselor, a explicat duminică Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă.
Directorul de muzeu a catalogat jaful de la expoziția din Drents ca fiind unul ”ieșit din comun”. ”Este primul jaf în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu european. S-a intrat în clădire, din afară, folosind explozibil. Nu a fost o practică în sistemul actual până în acest moment”, a precizat Ernest Târnoveanu.
”Assen e un oraş de 70.000 de locuitori, situat într-o provincie extrem de bogată şi industrializată a Olandei. Spre deosebire de România, unde sistemul muzeelor este foarte ierarhizat, în Olanda există zeci de muzee importante mai mici. În cazul Muzeului Drents, este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și unul dintre cele mai moderne din Olanda”, a explicat Ernest Târnoveanu, răspunzând la întrebările din spațiul public asupra faptului că piesele din tezaurul dacic al României au fost trimise la o expoziție într-un oraș mic din străinătate.
