Elena Lasconi a mers la şedinţa coaliţiei cu un ultimatul, sub forma a opt solicitări: Adoptarea bugetului pe 2025 până luni, demiterea şefului AEP, a şefilor de servicii, partidele să ceară demisia lui Iohannis: Au spus că au luat act.
De ce rămâne Klaus Iohannis la Cotroceni: ”Eu nici nu pot să plec, cum să plec dacă Constituția îmi spune să stau?”.
Încă Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Bruxelles, că este obligat de Constituție să rămână în funcție, la Palatul Cotroceni, până în momentul în care noul președinte va depune jurământul. El a ținut astfel să răspundă celor care au atacat decizia de a rămâne șef al statului, anunțată după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale și s-a referit și la Elena Lasconi, care i-a cerut, miercuri, să demisioneze, ca o condiție pusă de USR pentru participarea la guvernare.
”Am observat fel și fel de interpretări. Contituția este foarte clară, nu este cumva o ingerință din partea mea, ci este articol de Constituție. Mandatul se încheie în momentul în care noul președinte depune jurământul. Eu nici nu pot să plec, cum să plec dacă Constiutuția îmi spune să stau? Ar trebui să plec prin demisie. Este posibil și acest lucru dar nu aș face-o fără o motivație exterm de solidă, nu pentru interesul unui politician care vrea să se profileze împotriva mea, în așa fel încât să pară că ei sunt salvatorii națiunii”, a spus Klaus Iohannis, înaintea Summit-ului UE-Balcanii de Vest.
Alegerile prezidențiale trebuie organizate repede, a spus el, dar a precizat că data și organizarea vor fi anunțate de viitorul Guvern: ”Nici nu m-am așteptat ca guvernul care tocmai pleacă să clarifice această chestiune”
După ce judecătorii CCR au decis să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a anunțat că va rămâne în funcție până când un nou președinte va fi ales și va depune jurământul, așa cum prevede articolul din Constituție care reglementează încetarea mandatului prezidențial.
Preşedinta USR, Elena Lasconi a mers miercuri la şedinţa coaliţiei cu un ultimatul, sub forma a opt solicitări urgente pentru celelalte partide, printre acestea aflându-se adoptarea bugetului pe 2025 până luni, demiterea şefului AEP, a şefilor de servicii , depolitizarea CCR, dar lşi ca partidele să ceară demisia lui Klaus Iohannis, la finalizarea mandatului şi preluarea interimatului la şefia statului de către preşedintele Senatului. ”Au spus că au luat act”, a mai spus Lasconi.
Elena Lasconi a ieşit miercuri de la discuţiile care au loc între partidele proeuropene, la Palatul Victoria, după aproximativ un sfert de oră de la începerea şedinţei
”Ei nu au înţeles nimic din votul românilor. Practic, se încearcă acelaşi lucru, să ne facă acelaşi lucru şi noi să avem aşteptări diferite. Nu se poate aşa ceva. Am venit cu opt puncte, astăzi, care practic se regăsesc şi în programul de guvernare, pentru că mi s-a părut că în tot acest timp în care am discutat despre buget am văzut un dialog al surzilor, în sensul că nu ai cum să le promiţi oamenilor că faci lucruri pentru ei dacă nu te poţi asigura că ai bani pentru asta”, a spus ea.
Lasconi a arătat că primul punct este adoptarea bugetului pe 2025 în Parlament, până luni. ”Se poate face asta, dacă există această dorinţă politică, pentru că Guvernul a depăşit termenul legal, cel de 15 octombrie”, a arătat ea. Preşedinta USR a precizat că USR mai cere nota de informare privind situaţia bugetului şi nevoile de finanţare pentru 2025.
”Trebuie făcută publică urgent, pentru că acest guvern a secretizat-o, practic”.
Alte solicitări ale celor de la USR sunt: demiterea în Parlament a preşedintelui AEP, Toni Greblă, organizarea în Parlament a unei comisii de anchetă privind condiţiile de organizare a alegerilor şi de prevenire a influenţelor străine, demiterea imediată a conducerilor serviciilor secrete, organizarea unui grup de lucru pentru refacerea legilor securităţii naţionale, pentru un control civil real al serviciilor, reformarea şi depolitizarea CCR-ului, prin votarea proiectului USR din Parlament. În plus, Guvernul în funcţie va adopta imediat o Ordonanţă de urgenţă cu măsuri fiscale, baza pentru bugetul pe anul viitor.
”Foarte important şi la asta am văzut că au strâmbat din nas toţi, ca toate partidele din coaliţie să ceară demisia preşedintelui Klaus Iohannis la data finalizării mandatului legitim. Dacă are un pic de onoare Klaus Iohannis îşi depune demisia iar preşedintele Senatului va fi preşedinte interimar al României”, a subliniat Lasconi.
Ea a mai spus că USR cere alegerea de comun acord a unui preşedinte al Senatului care să asigure interimatul. Punctul opt solicită declanşarea procedurilor de declanşare a referendumului Fără penali, pentru care au semnat peste un milion de cetăţeni şi organizarea lui odată cu alegerile prezidenţiale.
Întrebată dacă vor mai face parte din Guvern, dacă nu se respectă aceste opt puncte, Lasconi a răspuns: ”Au spus că au luat act de ceea ce le-am prezentat şi că au un calendar pentru asta. Dacă vor vota până luni ceea ce le-am cerut noi”, a spus ea.
PSD, PNL și UDMR acuză USR că nu a vrut la guvernare: Au transmis un „to do list” ca un pretext de a se disocia.
PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale acuză USR că nu a vrut la guvernare, susținând că lista în opt puncte pe care au lăsat-o și apoi au plecat de la negocierile de miercuri a fost „ca un pretext de a se disocia”. Liderii coaliției pro-europene au continuat miercuri discuţiile pe marginea proiectului comun de guvernare şi au transmis că au luat act de refuzul USR „de a manifesta o atitudine constructivă şi responsabilă”. Cu toate acestea, ei au transmis că vor „trata cu seriozitate toate punctele transmise”.
”Liderii Coaliţiei pro-europene au continuat astăzi discuţiile pe marginea proiectului comun de guvernare care să ofere stabilitate şi predictibilitate României, luând act de refuzul USR de a manifesta o atitudine constructivă şi responsabilă în raport cu momentul prin care trece România. În realitate, documentul transmis astăzi de USR sub forma unui ‘to do list’ fără a fi şi argumentat în cadrul Coaliţiei reprezintă, din păcate, doar un pretext de a se disocia de un proiect comun de guvernare şi de a nu-şi asuma răspunderea într-un moment dificil pentru ţară”, se arată într-un comunicat comun al PSD, PNL, UDMR şi Grupului Minorităţilor Naţionale.
Potrivit sursei citate, Coaliţia pro-europeană va trata cu seriozitate toate punctele transmise.
”În acest sens, una dintre priorităţi este asigurarea rapidă a unei guvernări stabile susţinute de o majoritate puternică şi alcătuirea unui calendar pentru alegerile prezidenţiale imediat după instalarea în funcţie a noului Guvern. De asemenea, toate formaţiunile pro-europene au avansat în grupurile de lucru de la Parlament în vederea finalizării programul de guvernare în cursul zilei de vineri. Prioritatea momentului este ca România să fie o ţară guvernată, stabilă şi predictibilă, iar acest lucru cere maturitate şi rigurozitate în realizarea tuturor etapelor până la instalarea noului Parlament şi a unui nou Guvern”, se precizează în comunicat.
Documentul menţionează, de asemenea, că liderii Coaliţiei pro-europene au reiterat necesitatea unui candidat comun la preşedinţie, care să fie ales prin consens la nivelul tuturor partidelor.
Partidul lui Lasconi a pus condiții imposibile
Elena Lasconi și alți doi lideri ai USR, Ionuț Moșteanu și Dominic Fritz, au mers, miercuri, la Palatul Victoria unde au avut loc negocierile pentru formarea viitorului Guvern. Aceștia au venit cu o listă în opt puncte pe care au lăsat-o liderilor PSD, PNL și UDMR, după care au plecat. În fața Guvernului, Lasconi a declarat că „ne-au spus foarte clar (n.red. ceilalți lideri politici) că au luat act și atât. Nu rămâne la negocieri. (…) Își doresc să ne țină în Opoziție”. Printre cele opt puncte de pe lista USR sunt condiții imposibile, care par justificarea partidului pentru a nu intra la guvernare.
”Ei nu au înțeles nimic nici din votul românilor, se încearcă să se facă exact același lucru și noi să avem așteptări diferite. Nu se poate așa ceva. Am venit cu opt puncte astăzi, care practic se regăsesc și în programul de guvernare. În tot acest timp în care am discutat despre buget a fost un dialog al surzilor. Ne-au spus foarte clar că au luat act și atât. Nu rămâne la negocieri. Își doresc să ne țină în Opoziție” a declarat Lasconi, care a enumerat ulterior cele opt puncte cerute de USR.
Printre măsurile pe care USR le cere până la formarea noului guvern, adică până luni, se numără adoptarea bugetului și a unor legi precum alegerea primarilor în două tururi, fără penali în funcții publice, reformă electorală cu 300 de parlamentari, dar și demisia Președintelui Klaus lohannis la data expirării mandatului.
Propunerile USR privind rezolvarea impasului de la negocieri:
Având în vedere:
Cererile repetate ale USR de a avea o negociere realistă privind bugetul pe anul viitor
• Respingerea celor mai multe reforme propuse de negociatorii USR
• Constatarea actualului impas în negocieri,
Vă propunem sã luăm împreună următoarele măsuri parlamentare, înainte de constituirea unui Guvern. Am arăta astfel că am trecut la fapte și am înțeles semnalul dat de oameni la alegeri:
1. Adoptarea urgentă a bugetului pe 2025 in Parlament.
Guvernul a depăsit termenul legal (15 octombrie) pentru trimiterea proiectului de buget către Parlament. Cerem trimiterea imediată a proiectului de buget către Parlament și adoptarea de către noua coaliție. De asemenea, cerem o asumare fermă că în 2025 noul guvern nu va crește taxele.
Nota de informare privind situația bugetului și nevoile de finanțare pentru 2025 trebuie făcută publică imediat. Guvernul Ciolacu o ține confidențială.
2. Demiterea în Parlament a presedintelui AEP.
3. Organizarea în coalitie a unei comisii de anchetă privind condițiile de organizare a alegerilor și de prevenire a influențelor străine.
4. Demiterea imediată a conducerilor serviciilor secrete. Organizarea unui grup de lucru privind refacerea legilor securității naționale pentru un control civil real și eficient al servicillor secrete, care să includă interdicția de activitate în presă, administrație și afaceri.
5. Votarea în Parlament a propunerii de lege a USR privind depolitizarea și reformarea CCR.
Votarea reformei electorale cerute de societatea civilă (primari aleși în două tururi de scrutin, scăderea barierelor de intrare în viața politică, maximum 300 de parlamentari).
6. Guvernul în funcție va adopta imediat OUG privind măsuri fiscale pentru anul viitor, baza pentru buget.
7. Toate partidele din coaliție cer demisia Președintelui Klaus lohannis la data finalizării mandatului legitim. Alegerea de comun acord a unui președinte al noului Senat care să asigure interimatul.
8. Declansarea procedurilor de organizare a referendumului Fără Penali, pentru care au semnat peste 1 milion de cetățeni, și organizarea lui în 30 de zile sau simultan cu primul tur al alegerilor prezidentiale in 2025.
Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, anunţă o nouă şedinţă a coaliţiei în formare, la Palatul Victoria, la ora 16.00, la care va participa şi USR, el arătând că vor să afle cine este viitorul premier. ”Cred că la finalul zilei de astăzi vom avea mai multe răspunsuri”, a mai spus Moşteanu, el precizând că dacă vor agrea tot pachetul şi vor fi asumate „reforme reale”, atunci se poate merge înainte.
”Mergem la partid, la ora 16.00 trebuie să fie o întâlnire la Guvern, în care să mai mai facem nişte paşi. Vom fi acolo. Aseară a fost un document cu nişte măsuri foarte generice, foarte generale, pe care toţi românii le-au văzut în toate campaniile, lucruri despre care politicienii tot vorbesc că ar fi minunat să se întâmple dar care nu s-au întâmplat, de 35 de ani. Noi vrem să vedem nişte lucruri asumate, concret”, a spus Ionuţ Moşteanu, despre negocierile privinds formarea noii coaliţii de guvernare.
Moşteanu a precizat că ar trebui astăzi, cel târziu mâine, clarificat într-un fel sau altul formula de coaliţie, arătând că a înţeles din partea celorlalţi parteneri pro-europeni că este grabă să avem un guvern, zilele astea.
”Există în continuare o întrebare care nu a primit răspuns şi noi vrem să îl aflăm, cine este premierul. Este o discuţie care trebuie avută şi vrem să discutăm şi asta, astăzi şi cred că la finalul zilei de astăzi vom avea şi noi şi dvs mai multe răspunsuri. Dacă agreăm tot pachetul şi vedem deschidere şi asumare pentru nişte reforme reale şi nişte termene asumate de toţi partenerii, atunci da, se poate merge înainte”, a subliniat Ionuţ Moşteanu.
Marți seara, Dominic Fritz a declarat că USR încă se gândește dacă să intre la guvernare sau nu, alături de PSD, PNL, UDMR și minorități. Prim-vicepreședintele USR susține că cifrele discutate în coaliția pro-europeană ar masca măsuri cărora formațiunea politică se opune, cum ar fi creșteri de taxe.
Liderii PSD, PNL și UDMR au stabilit, marți, într-o ședință la Guvern, măsurile din viitorul program de guvernare. Acestea nu au fost asumate și de USR, care, deși a participat în cele din urmă la discuții, a spus că „trebuie discutate în partid”. Potrivit unui comunicat de presă, guvernul viitor va avea 16 minstere, numărul secretarilor de stat urmând a fi redus cu 50%. De asemenea, sunt propuse mai multe măsuri pentru debirocratizare, simplificare, dereglementare și descentralizare. Pentru anul 2025 este preconizat un deficit de 7% din PIB, menținerea cotei unice, reducerea taxelor si impozitelor pe muncă în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii, dar și impozitarea progresivă a marilor averi.
Liderii coaliției pro-europene au discutat din nou, miercuri, de la ora 16:00, la Guvern, despre formarea viitorului Executiv și asumarea unui program de guvernare. La negocieri participă și USR, după ce marți, măsurile agreate de coaliție au fost asumate doar de PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale. În continuare este incertă prezența în viitorul Guvern a partidului condus de Elena Lasconi. USR-iștii sunt împărțiți în partid între a intra în Guvern sau a fi în Opoziție, au declarat surse din partid pentru Antena3.ro. Alte semne de întrebare sunt în legătură cu numele premierului și cel al viitorului candidat comun pentru alegerile prezidențiale.
Liderii PSD, PNL, UDMR și cei ai minorităților au stabilit, marți seara, ca viitorul Guvern să aibă 16 ministere. Cel mai probabil vor dispărea ministerul Familiei și ministerul Energiei care vor trece la Muncă, respectiv la Economie. De asemenea, în noua coaliție s-a decis ca împărțirea ministerelor să se facă în funcție de importanța acestora. Astfel, vor fi trei categorii de ministere: ministere CSAT, ministere de dezvoltare și restul ministerelor. Dacă va intra și USR în guvern, PSD ar urma să aibă 7 ministere, PNL – 4, USR – 3 și UDMR – 2. Dacă USR nu va intra în guvern, cele trei ministere care ar fi revenit acestora se vor împărți în mod egal între cele trei partide.
Cele trei necunoscute din Coaliție:
Ezitarea celor din USR de a face parte din guvern a fost criticată de actualul ministru al Culturii, Raluca Turcan. „Probabil unii se gândesc că e mai uşor să faci campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din opoziţie, în loc să îţi asumi guvernarea ţării într-o perioadă dificilă”, a transmis ea, subliniind că e nevoie rapid de o coaliție care să asigure stabilitatea guvernării.
O altă necunoscută este numele viitorului premier. Prim-ministrul ar trebui să fie de la PSD, fiind partidul cu cele mai multe locuri în Parlament. De altfel președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri că PSD ”trebuie să aibă prima şansă, posibilitatea de a forma un guvern şi cu cine vin ei, trebuie acceptat”. Întrebat dacă Marcel Ciolacu poate fi o astfel de variantă, el a arătat că aceasta depinde de PSD: „Asta depinde de PSD. Eu nu pot să dau sfaturi nimănui. De obicei vine preşedintele partidului într-o astfel de situaţie şi mi se pare normal să fie aşa”.
Kelemen Hunor consideră că Marcel Ciolacu ar avea legitimitatea necesară pentru a conduce un nou guvern, dacă este asumat de actuala coaliţie. ”Dacă este asumat de coaliţie, atunci da”.
Marcel Ciolacu ar fi fost deranjat, marți, de declarațiile făcute de liderul PNL, Ilie Bolojan, care a spus într-un interviu la HotNews că „trebuie să se gândească dacă are rezerva de credibilitate” pentru a fi din nou premier.
Surse politice au spus că remarca lui Bolojan l-a supărat pe Marcel Ciolacu.
Acesta a spus, potrivit informațiilor noastre, în ședința de la Palatul Victoria că „nu vrea să tragă în jos nici PNL, nici Coaliția și nici viitorul candidat la prezidențiale”.
A treia necunoscută în acest moment este numele candidatului comun la prezidențiale. Surse din coaliție susțin că încă nu a fost discutat acest subiect, în afară de „câteva nume vehiculate”. Calculele liderilor politici au fost complicate și de anunțarea candidaturii lui Nicușor Dan și de insistența USR de a avea un candidat propriu.
Care ar putea fi calendarul învestirii Guvernului
România ar putea avea un nou guvern la începutul săptămânii viitoare, dacă vor fi rezolvate cel puțin două din cele trei necunoscute: componența politică a coaliției și numele premierului.
Întrebat dacă am putea avea un nou guvern până la Crăciun, liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat că este posibil. „E posibil. Astăzi încă este posibil. Dar până la sfârşitul anului, da”, a precizat Kelemen Hunor.
Potrivit calendarului discutat în coaliție, vineri ar urma ca senatorii să depună jurământul, după ce președintele Klaus Iohannis a convocat Parlamentul începând cu ora 14:00. Sâmbătă vor termina și deputații, urmând ca duminică sau luni președintele Klaus Iohannis să convoace partidele la consultări pentru nominalizarea unui premier. Audierile miniștrilor și votul de învestitură ar putea avea loc cel târziu marți, pe un calendar accelerat.
Pentru a fi învestit guvernul, coaliția are nevoie de 234 de voturi. PSD- PNL-USR- UDMR și Minoritățile au 305 voturi. Dacă USR intră în Opoziție, PSD – PNL- UDMR și Minoritățile au 246 de voturi.
Măsurile din programul de guvernare
Liderii PSD, PNL și UDMR au stabilit, marți, într-o ședință la Guvern, măsurile din viitorul program de guvernare. Acestea nu au fost asumate și de USR, care, deși a participat în cele din urmă la discuții, a spus că „trebuie discutate în partid”. Potrivit unui comunicat de presă, guvernul viitor va avea 16 minstere, numărul secretarilor de stat urmând a fi redus cu 50%.
De asemenea, sunt propuse mai multe măsuri pentru debirocratizare, simplificare, dereglementare și descentralizare. Pentru anul 2025 este preconizat un deficit de 7% din PIB, menținerea cotei unice, reducerea taxelor si impozitelor pe muncă în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii, dar și impozitarea progresivă a marilor averi.
