După ce Fitch Ratings a revizuit perspectiva ratingului de la ”Stabilă” la ”Negativă” pentru România, PNL a sărit la gâtul indexării pensiilor de la 1 ianuarie.
Pensiile şi salariile ar putea fi îngheţate la nivelul actual. Majorarea din ianuarie 2025 ar putea fi amânată, anunţ de la cel mai înalt nivel.
Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, anunţă că viitorul guvern trebuie să renunțe la indexarea pensiilor și a salariilor. Liderul liberal, care e în același timp primarul sectorului 6 al Capitalei, a amintit că agenția Fitch a revizuit perspectiva ratingului României de la ”stabil” la ”negativ”.
Prim-vicepreședinte PNL: ”Guvernul trebuie să oprească indexarea pensiilor și salariilor. România are o problemă bugetară enormă.”
Prim-vicepreşedintele interimar al PNL Ciprian Ciucu afirmă că Guvernul trebuie să oprească indexarea salariilor şi a pensiilor până la sfârşitul acestui an şi să taie cheltuielile statului în următoarele luni, în contextul în care susţine că România are o problemă bugetară, iar fără acţiuni clare se va ajunge la un deficit de aproximativ 9%.
Pensiile şi salariul minim ar putea să nu mai crească de la 1 ianuarie 2025. Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, a declarat miercuri că economia României se confruntă în prezent cu o problemă bugetară „enormă” și că, până la finalul acestui an, guvernul va trebui să oprească indexarea pensiilor și a salariilor – măsură nepopulară – pentru a nu risca ajungerea la un deficit bugetar de 9%, considerat a fi „nesustenabil”. Ciucu a adăugat că dacă România nu va avea un guvern la 1 ianuarie 2025, ar transmit un grav semnal politic și economic de instabilitate.
Pensiile ar trebuie să crească cu 12,5%
”Consecințele vor fi imediate: creșterea costurilor finanțării externe – care sunt și așa crescute pentru că plătim in acest an dobânzi de 37 de miliarde de lei – reducerea investițiilor și a fondurilor europene, pierderi de investitii străine și românesti adică pierderi de locuri de muncă, creșterea inflației și a scumpirilor, degradarea nivelului de trai. Un blocaj acum în formarea noului guvern, generat de motive politicianiste, ar face mult mai dificilă gestionarea situației politice, economice si sociale de către orice alt viitor guvern și președinte pro-european, democratici, ar amplifica problemele și neîncrederea”, a declarat prim-vicepreședintele PNL.
Majorările de pensii și salarii programate pentru începutul anului 2025 aduc un cost suplimentar de circa 28 de miliarde de lei, conform informațiilor Economedia. Toate aceste majorări vor pune presiune pe un buget deja întins la maximum, cu un deficit ce probabil se va duce către 9% în 2024 și care ar trebui redus anul viitor, conform angajamentelor asumate prin planul fiscal.
Conform calendarului asumat de autorități, pensiile ar urma să crească de la 1 ianuarie cu peste 12%. Această majorare va duce la un cost suplimentar de 19 miliarde de lei, arată sursele Economedia. Amintim că în 2024 costurile totale ale României cu pensiile au crescut cu 25 miliarde de lei, la un total de 136 miliarde de lei, după 2 majorări, respectiv indexarea cu inflația și recalcularea tuturor pensiilor.
De asemenea, pentru începutul lui 2025 sunt planificate și o serie de majorări de salarii pentru unele categorii de bugetari. Costurile cu aceste majorări se ridică la circa 9 miliarde lei, mai arată informațiile Economedia.
Noile majorări de pensii și salarii programate pentru începutul anului 2025 par așadar nesustenabile, în contextul în care anul acesta deficitul bugetar al României se va duce către 9% din Produsul Intern Brut (PIB), conform estimărilor analiștilor. Pentru anul viitor, România și-a asumat un plan fiscal prin care își propune reducerea deficitului bugetar cu cel puțin 1,1% din PIB.
Începând cu 1 ianuarie 2025, valoarea punctului de referință se va majora în funcție de rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, ceea ce va duce la creșterea pensiilor. De asemenea, o a doua creștere a pensiilor este prevăzută pentru finalul lunii martie 2025 și va include veniturile nepermanente care nu au fost luate anterior în considerare la calculul pensiei.
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim pe economie în România va crește semnificativ, dar nivelul acestuia va fi diferit în funcție de sectorul de activitate. Hotărârea de Guvern nr. 1506/2024 stabilește că salariul de bază minim brut garantat în plată va fi de 4.050 lei pentru un program normal de lucru de 165,334 ore pe lună, ceea ce echivalează cu un tarif orar de 24,496 lei.
Marcel Boloş: Deocamdată, doar s-a tras semnalul de alarmă. Rămânem în continuare în categoria de rating BBB minus şi asta trebuie să fie urmată de luarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară pentru ca să ne menţinem perspectiva stabilă
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat miercuri, după ce agenţia de rating Fitch a revizuit de la stabil la negativ perspectiva IDR a României, că deocamdată, doar s-a tras semnalul de alarmă şi rămânem în continuare în categoria de rating BBB minus şi asta trebuie să fie urmată de luarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară pentru ca să ne menţinem perspectiva stabilă pe care am avut-o înainte de această criză generată la nivel politic.
”Avem o perspectivă negativă care, cumva, trage un semnal de alarmă asupra perioadei actuale pe care o parcurgem, generată de fărâmiţarea deciziei în Parlament şi de constituirea Guvernului, care sunt garanţiile pentru ca să putem lua măsurile pentru consolidarea fiscală”, a spus ministrul Finanţelor, înainte de şedinţa de Guvern.
Ministrul Marcel Boloş a precizat că ”deocamdată, doar s-a tras semnalul de alarmă”. ”Rămânem în continuare în categoria de rating BBB minus şi, sigur, asta trebuie să fie urmată de luarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară pentru ca să ne menţinem perspectiva stabilă pe care am avut-o înainte de această criză generată la nivel politic”, a declarat Marcel Boloş.
Ministrul Finanţelor a menţionat că măsurile vor fi discutate în coaliţia de guvernare şi se vor regăsi în viitoarea ordonanţă trenuleţ. Despre impozitarea marilor averi, ministrul a spus că acest termen de ”mari averi” trebuie stabilit în coaliţia de guvernare şi acceptat care e definiţia”.
Întrebat dacă sunt bani pentru pensii şi salarii, ministrul a răspuns: ”Deocamdată lucrăm la Ordonanţa trenuleţ şi acolo vedem ce resurse financiare avem”.
”Recalcularea pensiilor este un angajament. Aşteptaţi Ordonanţa trenuleţ” a mai spus Boloş la Guvern. Agenţia de rating Fitch a revizuit, marţi, de la stabil la negativ perspectiva IDR a României (datorii pe termen lung) şi a confirmat IDR la ‘BBB-‘, printre motivele invocate fiind cele care ţin de factori de risc politic, inclusiv „credibilitatea politică erodată” şi incertitudinea politică, dar şi derapajele fiscale şi cheltuielile nesustenabile.
”Elefantul din cameră: România nu are încă o problemă economică, are o problemă bugetară! Enormă: fără acţiuni clare,vom ajunge la un deficit bugetar de circa 9%, ceea ce este nesustenabil. Guvernul PSD-PNL (deci, atenţie, noi nu fugim de răspundere, ne asumăm greşelile trecutului!) a crescut foarte mult cheltuielile statului pe toate palierele: funcţionare, investiţii, salarii şi pensii (cele din urmă indexate cu peste 25% în acest an)! Trebuie acţionat pe două paliere: (1) până la sfârşitul acestui an, guvernul actual (cum ar fi corect) sau noul guvern (dacă va avea timp) trebuie să oprească indexarea salariilor şi a pensiilor – măsură foarte impopulară şi (2) în următoarele luni trebuie să taie cheltuielile statului, astfel încât să ajungem la un deficit bugetar, agreat cu Comisia Europenă de circa 7%”, a scris Ciucu, miercuri, pe Facebook.
El a subliniat că pensiile şi salariile nu vor scădea.
Ciucu a amintit că Fitch a revizuit la negativă perspectiva ratingului României, susţinând că acest lucru ”loveşte” la buget.
”România dacă nu ia credite, nu poate funcţiona. Restul sunt palavre. O perspectivă proastă înseamnă împrumuturi mai scumpe. Unul dintre motivele invocate de Fitch este chiar instabilitatea politică”, a mai scris ”liberalul”.
El a precizat că reprezentanţi ai oamenilor de afaceri i-au transmis că au oprit propriile investiţii în afacerile lor şi în economie şi că aceştia aşteaptă un mesaj de încredere.
Ciprian Ciucu a susţinut că România fără un guvern la 1 ianuarie 2025 ar transmite un grav semnal extern politic şi economic de instabilitate, că nu mai este un partener serios în regiune.
”Dacă nu reuşim să creăm un nou guvern stabil, serios şi proeuropean, România va fi cu adevărat considerată o ţară nesigură; Cu toate problemele politice interne, România se bucură de sprijinul partenerilor strategici şi aliaţilor occidentali. Un eşec al formării noului guvern, lăsarea ţării fără o guvernare stabilă şi pro-europeană ar însemna şi o pierdere importantă de credibilitate în faţa partenerilor noştri externi. Ar fi într-adevăr o gravă iresponsabilitate ca, în loc să avem un guvern care să înceapă să refacă încrederea românilor prin reforme şi măsuri înţelepte, să ratăm formarea guvernului şi să pierdem şi credibilitate în faţa aliaţilor şi a pieţelor internaţionale”, a mai scris liberalul.
El a adăugat că „un blocaj acum în formarea noului guvern, generat de motive politicianiste, ar face mult mai dificilă gestionarea situaţiei politice, economice şi sociale de către orice alt viitor guvern şi preşedinte pro-european, democratici, ar amplifica problemele şi neîncrederea”.
Guvernul PSD-PNL (deci, atenție, noi nu fugim de răspundere, ne asumăm greșelile trecutului!) a crescut foarte mult cheltuielile statului pe toate palierele: funcționare, investiții, salarii și pensii (cele din urmă indexate cu peste 25% în acest an)”, a spus Cirprian Ciucu, într-o postare publicată pe contul său de Facebook.
Liderul liberal, care e în același timp primarul sectorului 6 al Capitalei, a amintit că agenția Fitch a revizuit perspectiva ratingului României de la ”stabil” la ”negativ”.
Următoarea revizuire programată pentru ratingul României este în februarie 2025, dar Fitch consideră că evoluţiile din ţară justifică o astfel de abatere de la calendar, iar raţionamentul este detaliat în prima parte (factori cu greutate mare) a secţiunii „Factori cheie ai ratingului” de mai jos.
Factori cheie ai ratingului
Revizuirea perspectivei reflectă următorii factori cheie şi greutatea lor relativă:
Ridicată
- Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale:
- Incertitudinea politică a crescut semnificativ şi este de aşteptat să aibă un impact negativ asupra consolidării fiscale.
- Alegerile prezidenţiale au fost anulate de Curtea Constituţională după victoria surprinzătoare a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza acuzaţiilor de interferenţă electorală străină/rusă.
- Mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, a fost extins până la alegerea unui nou preşedinte.
- Parlament mai divizat:
- Alegerile parlamentare au dus la o creştere a partidelor de extremă dreapta, anti-UE, reflectând polarizarea societăţii.
- Se estimează formarea unei coaliţii pro-europene înainte de sfârşitul anului 2024, dar durabilitatea acesteia este incertă.
- Deficite bugetare mari:
-
- Se estimează că deficitul bugetar al guvernului general va creşte la 8,2% din PIB în 2024, faţă de 7,2% prognozat anterior.
- Creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi creşterile de pensii nesustenabile, contribuie semnificativ la acest deficit.
- Consolidare fiscală dificilă:
- Fitch estimează un deficit guvernamental de 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublul mediei actuale pentru ratingurile „BBB”.
- Datorie publică în creştere:
- Se preconizează o creştere rapidă a datoriei publice raportate la PIB, de la 49% în 2023 la 62% în 2026 şi aproximativ 70% până în 2028.Medie
- Dezechilibre externe mari:
- Deficitul de cont curent va creşte la 8% din PIB în 2024, reflectând competitivitatea externă slabă a economiei româneşti.
- Credibilitate politică erodată:
- Guvernul vizează ieşirea din procedura de deficit excesiv abia în 2031, subminând credibilitatea măsurilor fiscale.
- Creştere economică slabă:
- PIB-ul a scăzut cu -0,3% în trimestrul III 2024, reflectând o încetinire semnificativă a economiei.
Alte factori care influenţează ratingul:
- Puncte forte structurale: Apartenenţa la UE, indicatori de guvernare peste medie şi acces la fonduri europene.
- Sector bancar solid: Sistemul bancar este bine capitalizat şi profitabil, cu o rată scăzută a creditelor neperformante (2,5%).
Indicatorii de guvernanţă şi stabilitate politică ai României sunt la un nivel moderat, dar incertitudinile actuale reprezintă riscuri semnificative.
