Chiar dacă un grup de interes bagă bățul prin gard, liberalii dezmint o eventuală candidatură a lui Bolojan la prezidențiale: ”Nu ar încălca acordul”.
Valeriu Stoica a spus că, nu este exclus ca Ilie Bolojan să candideze la alegerile prezidențiale. El susține că acest lucru ar fi posibil în două variante – ori Crin Antonescu să se retragă – lucru pe care nu îl consideră imposibil -, ori PSD, UDMR, PNL și minoritățile să ajungă la concluzia că Ilie Bolojan ar avea mai multe șanse decât actualul candidat unic desemnat de Coaliție. Valeriu Stoica exclude însă posibilitatea ca președintele interimar să își anunțe din proprie inițiativă candidatura, întrucât a semnat un acord în coaliție cu privire la candidatura lui Antonescu.
”Ilie Bolojan a acceptat formula Crin Antonescu drept candidat unic, pentru că nu putea să refuze propunerea PSD și UDMR, a fost pus în situația în care nu putea să refuze alegerea unui candidat unic, care e liberal, și să spună «nu-l vreau pe acest liberal», n-avea această opțiune. Așadar, a semnat acel acord. Acum, spuneți dumneavoastră, poate să-l încalce”.
”Nu va încălca niciodată Ilie Bolojan un acord pe care l-a semnat. Se poate întâmpla altceva, dacă se va ajunge la situația pe care o antamați dumneavoastră – și pe care și o cred posibilă – ca în această perioadă, dacă lucrurile merg bine, că s-ar putea să nu meargă bine. Dacă merg bine, s-ar putea ca președintele interimar Ilie Bolojan să aibă o cotă de încredere crescândă. În acel moment, cred că domnul Crin Antonescu poate să spună el însuși: «Eu cred că în această situație cel mai bun candidat unic este Ilie Bolojan». Este o variantă posibilă, dar nu-și încalcă cuvântul Ilie Bolojan” a spus Valeriu Stoica.
”Sau, altă variantă posibilă, s-ar putea ca toți cei care au semnat acest acord PSD, UDMR, PNL și minoritățile să spună: ”Domnule, am ajuns la concluzia că s-a schimbat situația și noi, de comun acord, noi împreună, credem că trebuie să ajungem la o altă soluție”. Nu-și încalcă nimeni cuvântul”, a completat acesta.
În opinia lui Valeriu Stoica această variantă ar fi ”o revizuire a unei situații care s-a schimbat și care impune o altă decizie”.
”Să inițieze o asemenea mișcare Ilie Bolojan, nu vă așteptați”, a comentat acesta în continuare.
”Sunt două variante. Ori Crin Antonescu să constate că e altcineva care are mai multe șanse, dacă se va întâmpla, ori PSD, UDMR, minoritățile naționale și PNL să ajungă împreună la această concluzie. Prima variantă mi se pare cea mai bună”, a subliniat Valeriu Stoica.
Întrebat dacă este posibil ca Antonescu să fie dispus să renunțe la candidatură, Stoica a răspuns afirmativ: ”Da, eu cred că poate să facă lucrul ăsta”.
Liderii PNL nu cred că, după instalarea la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan va candida la Președinția României, la alegerile din mai.
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a spus că nu crede că Bolojan va candida: “Așa cum îl știu pe domnul Bolojan, i s-a cerut și din partid, nu pot să ascund acest lucru, s-a văzut și la congres. Dar el este conștient, cu toții suntem conștienți, că PNL singur nu poate câștiga alegerile, hai să fim realiști! Am avut la prezidențiale 9 – 10 la sută, prin venirea domnului Bolojan s-a dus partidul undeva la 14 la sută. (…) În acest moment, noi nu putem să venim cu un candidat unic, doar al PNL, putem veni doar cu un candidat unic cu o altă mare forță politică, Partidul Social Democrat. Ilie Bolojan nu este genul de om politic care să se arunce în aventuri politice doar de dragul aventurii și să se ducă la coaliție și să zică: “eu trebuie să fiu candidatul”.
Întrebat dacă, în ipoteza în care sondajele l-a arăta pe Bolojan ca variantă câștigătoare, PSD și UDMR nu ar fi dispuse să îi accepte candidatura, Ciucu a răspuns: “Nu cred că vor accepta, nu știu ce să vă răspund. Domnul Bolojan n-o să se ducă și să le ceară acest lucru”.
Prim-vicepreședintele PNL spune că, după instalarea lui Ilie Bolojan la Cotroceni, raporturile de putere din interiorul coaliției nu se vor schimba. “Noi suntem un partid de 14% și trebuie să ne vedem lungul nasului. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ținem cu dinții de reformele promise (…) Dacă vedem că lucrurile nu se întâmplă, noi n-o să mai fim la guvernare”.
Nici primarul liberal al Clujului, Emil Boc, nu crede că Ilie Bolojan își va depune candidatura la alegerile din mai. Boc a declarat că, este exclus ca PNL, alături de restul coaliției, să susțină un alt candidat decât Crin Antonescu.
Ascensiunea lui Ilie Bolojan în politica națională, de la Aleşd la Palatul Cotroceni. Ce avere are președintele interimar
Ilie Bolojan a urcat pas cu pas treptele puterii. A fost consilier local, consilier judeţean, prefect, primar, preşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte al Senatului şi, acum, este preşedinte interimar al României.
În 1996, bifează prima funcţie în administraţia publică: este ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea. La nivel naţional, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte şi Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNŢCD, PD şi UDMR.
Unul dintre miniştrii Guvernului CDR este Crin Antonescu, ”titular” la Tineret şi Sport, candidatul susţinut astăzi de Ilie Bolojan la alegerile prezidenţiale.
La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor. La nivel naţional, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susţinut de Alianţa PNL-PD, reuşeşte să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) şi devine preşedintele României.
În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu numeşte prefecţii noii puteri. La Bihor, este instalat Ilie Bolojan.
”O adevărată revoluție” făcută de Bolojan
După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională: a impus ca paşapoartele şi documentele auto să fie eliberate în doar două ore. „O adevărată revoluţie”, titra presa locală la acel moment.
Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti de premierul Tăriceanu şi numit în funcţia de secretar general al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri.
”Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăştia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele”, a povestit, peste ani, Bolojan.
A fost de trei ori primar în Oradea
La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, şi este ales primar din primul tur. Deşi după primul an avea doar 15% în sondaje, el a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%, unde a contat şi sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme USL, cu Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de co-preşedinţi.
Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar.
”Boala administraţiei publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor, pentru funcţionarea proprie”, a explicat liberalul.
La alegerile locale din 2016, Ilie Bolojan a câştigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră.
Măsurile impuse în Oradea
În administrația locală, Ilie Bolojan a redus numărul angajaţilor din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbţia fondurilor europene pentru a schimba faţa oraşului.
”Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reuşit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a spus chiar el.
Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut şi cetăţenilor să se implice aplicând reduceri fiscale, dar şi amenzi usturătoare.
”Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.
După 12 ani la primărie şi 550 de milioane de euro atraşi din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas, a câştigat şefia Consiliului Judeţean Bihor. Astfel, la alegerile locale din 2020, brandul Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL şi la Consiliul Judeţean, şi la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câştigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan.
Înscinat în fruntea judeţului, Bolojan a aplicat reţeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajaţi.
”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câştigat”, a spus Bolojan.
În iunie 2024, Bolojan a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a obţinut cele mai multe voturi la nivel naţional. Însă Bolojan a mai rămas în funcţie doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica naţională şi a devenit senator.
Președintele PNL
Ilie Bolojan a devenit preşedinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reuşit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliţia de guvernare formată alături de PSD şi UDMR.
Huiduleli după concendierile de la Senat
La împărţirea funcţiilor, Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului. Prima măsură: reducerea aparatului administrativ cu 180 de posturi. Măsura a generat un protest vehement al angajaţilor de la Senat, portavoce fiind Cristina Târteaţă, abonată la sinecuri.
O relație rece cu Klaus Iohannis
În ciuda succesului de pe plan local, fiind unul dintre puţinii lideri PNL cu rezultate notabile, Ilie Bolojan a intrat în dizgraţia preşedintelui Klaus Iohannis. Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit, în momentul în care a demisionat din PNL, că preşedintele Klaus Iohannis l-a tăiat pe Ilie Bolojan de pe lista liderilor liberali cu care discuta, informal, la Palatul Cotroceni.
”Eu am încercat să îl invit la întrunirile la care…Iohannis mai făcea nişte întruniri ca să arate că el e şeful, nu numai cu mine, că eram preşedintele partidului, mai chemam vreo 10-12 oameni. Şi când l-am propus pe Bolojan, Iohannis nu a fost de acord ca Bolojan să participe la aceste întâlniri. Nu a fost de acord. Nu mi-a dat nicio explicaţie”, spunea Ludovic Orban, în noiembrie 2021, la un post TV.
La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat, la acelaşi post de televiziune, de ce a avut o relaţie rece cu preşedintele Iohannis.
”Nu am avut o relaţie rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care eşti pe o funcţie de preşedinte de Consiliu Judeţean, fişa postului tău este total diferită de cea a preşedintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL.
Ce avere are Ilie Bolojan
Cea mai recentă declarație de avere a lui Ilie Bolojan, completată în ianuarie 2025, arată că președintele interimar deține două terenuri în localitatea Vadul Crișului, în județul Bihor. Ele au fost dobândite în 2007 și au o suprafață totală de 25.000 de metri pătrați.
De asemenea, el are și o casă de locuit în Vadul Crișului, cu o suprafață de 100 mp, dar are și un apartament în județul Bihor de 65 mp, dar localitatea nu este precizată.
În ceea ce privește autoturismele, Ilie Bolojan are o mașină Mercedes, fabricată în 2017. Dacă ne uităm la conturile sale bancare, are trei deschise în 2008, iar soldul cumulat la zi este de 190.000 de lei, adică 38.000 de euro.
Bolojan câștigă anual circa 213.000 de lei din salariul de președinte al Consiliului Județean Bihor și primește și o indemnizație anuală de la Ministerul Finanțelor, de 15.000 de lei. De asemenea, el a declarat că a încasat 3.100 de euro din chirii.
În declarația de avere se mai menționează și că Ilie Bolojan a împrumutat partidul din care face parte cu 371.000 de lei, adică 74.000 de euro.
