După toată supărarea, răzvrătirea de moment și șocul inițial atribuit interdicțiilor de a nu se merge la biserici în noaptea de înviere, majoritatea românilor creștini au înțeles mesajul și s-au conformat ca atare! A fost o seară, o noapte aparte, emoție, multă emoție și conștientizare, izolarea a tranformat noaptea învierii în ceva unic, special, nemaitrăit, în distanțarea noastră, ne-am simțit semenii mai aproape, am dat un sens nou tradițiilor, valorile sărbătorii au prins conotații și emoții noi.
Am așteptat cu toții în emoție lumina sfântă, iar ea a venit, am primit-o cu recunoștință în inimile și în casele noastre, pentru că anul acesta, lumina sfântă a învierii a avut o simbolistică aparte, purtătoare de speranță, izbăvitoare de moarte! Poate că noi românii în dezbinarea noastră, aveam nevoie de aceste patimi, ceva de care aveam mare nevoie, murise în noi, iar acum au început să renască, dragostea față de Dumnezeu, înțelegerea și toleranța pentru semeni!
Nu știu dacă emoția și trăile interioare vor rămâne și se vor perpetua și în anii ce vin în noaptea de înviere, dar am convingerea, că amintirea acestor zile, acestei nopți și a zilelor ce vor mai veni, vor rămâne treze în amintirea noastră, mulți ani de aici înainte!
Hristos a înviat!
