Imagini din dosarul de mită al fostului ministru Nelu Tătaru. DNA cere Parlamentului să-i ridice imunitatea pentru percheziții.
Au apărut primele imagini cu fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, care este acuzat că a primit mită ca medic. Imaginile sunt surprinse cu o cameră ascunsă a unui pacient, care întinde către Tătaru două bancnote de 100 și 200 de lei. Banii sunt lăsați, ulterior, pe laptopul din biroul lui Nelu Tătărau. Acesta nu pune mâna pe bani. Imaginile sunt din 11 mai 2024.
DNA Iași a cerut, vineri, Parlamentului să îi ridice imunitatea fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, pentru percheziție informatică și domiciliară, în dosarul în care e acuzat că ar fi primit mită, ca medic, sume de bani cuprinse între 100 şi 500 de lei, precum şi bunuri alimentare. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că se va vota pentru ridicarea imunității.
În 10 octombrie, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J. referatul și copia dosarului penal (10 volume) întocmite de procurorul din cadrul Serviciul Teritorial Iași, pentru a fi înaintate ministrului Justiției, astfel încât acesta să solicite Camerei Deputaților încuviințarea percheziției informatice și domiciliare, a comunicat DNA.
În cazul membrilor Parlamentului, percheziia poate fi făcută doar dacă e încuviințată de votul plenului Camerei din care face parte parlamentarul respectiv, precizează sursa citată.
Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru a fost pus sub urmărire penală de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită, ca medic, sume de bani cuprinse între 100 şi 500 de lei, precum şi bunuri alimentare.
Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii DNA Iași fac cercetări față de Nelu Tătaru, în calitate de medic specialist în cadrul Blocului Operator al Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huşi, şi deputat. El e cercetat pentru luare de mită în formă continuată (57 de acte materiale).
Procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în perioada 3 aprilie – 12 iulie, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huşi, Nelu Tătaru ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 şi 500 de lei, precum şi bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienţi/aparţinători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenţii chirurgicale, consult pacienţi ori eliberare de reţete medicale.
În cauză se mai efectuează urmărirea penală şi privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecţi pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, informează DNA.
Nelu Tătaru a fost dus, joi, la DNA Iași, unde i s-au prezentat acuzațiile. La ieșirea de la DNA, el a declarat că nu a condiționat și nu a cerut niciodată bani pentru a trata pacienți și că e nevinovat. El a spus că nu a văzut probe, nici probe video și s-a întrebat de ce nu a existat un flagrant.
Sandra Grădinaru, avocata lui Nelu Tătaru, a declarat că, va cere o expertiză a înregistrărilor pentru a identifica persoanele și a se vedea dacă cu certitudine e vorba de o bancnotă sau o rețetă. „Dacă a existat provocare din partea unui investigator sub acoperire nu mai e infracțiune. Dacă un investigator sub acoperire vine și dă șpagă, în mod normal ar fi trebuit să se producă un flagrant, cu proces verbal”, a spus avocata.
„Urmează să vedem care e conduita procurorilor în continuare și să facem apărare în funcție de modalitatea în care investigatorul sub acoperire s-a comportat, dacă investigatorul provoacă pe cineva prin oferirea unor bani nu e poate considera faptă de corupție.
Ieri ne-a comunicat procurorul că din cele 50 de fapte despre care au vorbit anchetatorii, unele ar fi fost săvârșite de anumiți mituitori care nu fuseseră identificați și se vorbea de sume de bani nespecificate, dar două dintre fapte – în mai și iunie – ar fi fost ale unor investigatori cu identitate protejată, puși de DNA.
Mulți dintre cei audiați au negat că au dat bani. Nelu Tătaru susține că nu a luat nimic.
Direcția Națională Anticorupție: Imparțialitate, integritate și eficiență?
Cazul lui Nelu Tătaru, medic specialist în cadrul Blocului Operator al Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși și deputat în Parlamentul României, ridică semne de întrebare.
DNA a transmis astăzi că: ”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Tătaru Nelu, medic specialist în cadrul Blocului Operator al Spitalului Municipal ”Dimitrie Castroian” din Huși (jud. Vaslui) și deputat în Parlamentul României, acesta dobândind calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (57 de acte materiale).
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 03 aprilie 2024 – 12 iulie 2024, în calitate de medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși, suspectul Tătaru Nelu ar fi primit cu titlu de mită sume de bani cuprinse în general între 100 și 500 de lei, precum și bunuri alimentare, de la 45 de persoane (pacienți/aparținători), în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu în calitate de medic specialist, respectiv intervenții chirurgicale, consult pacienți ori eliberare de rețete medicale.
Suspectului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În cauză se mai efectuează urmărirea penală și privitor la alte 27 de persoane care au calitatea de suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită”.
Ce pare suspect în comunicatul DNA? Faptul că se invocă 57 de șpăgi. Întrebarea este de ce nu a fost săltat de la a doua șpagă? De ce a fost lăsat să ajungă la 57 de șpăgi?
Dacă există dovezi clare privind faptele de corupție încă din aprilie 2024, DNA ar fi trebuit să intervină mai devreme pentru a preveni repetarea acestor fapte și nu să permită acumularea unui număr atât de mare de incidente. În mod normal, într-o anchetă de acest tip, o intervenție timpurie ar avea ca scop prevenirea prejudiciului suplimentar și stoparea comportamentului ilegal.
Am discutat subiectul cu avocatul Florin Durgheu. De ce a lăsat DNA să se strângă șpăgi încă din aprilie 2024?! Apare un semn de întrebare: De ce vine DNA abia acum, în prag de campanie electorală, dacă prima șpagă a fost în aprilie?
Având în vedere proximitatea campaniei electorale și faptul că Nelu Tătaru este un membru proeminent al Partidului Național Liberal (PNL), speculațiile sunt inevitabile. Așa cum subliniază avocatul Durgheu, există suspiciuni că DNA ar putea fi influențată politic pentru a afecta imaginea unui candidat sau a unui partid în contextul alegerilor. Dacă ancheta este folosită în scop electoral, acest lucru ar submina încrederea în imparțialitatea și integritatea instituției.
”Din punctul meu de vedere, organele de urmărire penală au intrat în coliziune cu dispozițiile legale în vigoare prin faptul că nu au intervenit prompt, pentru a stopa eventuala activitate infracțională a persoanei în cauză, ci l-au lăsat să ”greșească” și mai mult.
Raportat la momentul ales pentru a devoala eventuala activitate infracțională a unui important membru al PNL, se poate considera din nou că, din păcate, DNA a acționat ca un veritabil agent electoral”, a spus avocatul Florin Durgheu.
