În ciudat referendumului pe justiție din 2019, ordonanța de urgență prin care s-a dispus amânarea aplicării dispozițiilor legale referitoare la compunerea completurilor de apeluri a fost aprobată de Guvern. El susține că se respectă doar spiritul referendumului pe justiție, cel care interzicea adoptarea de OUG privitoare la organizarea domeniului justiției.
”Astăzi am adoptat în Guvern o ordonanță de urgență prin care s-a dispus amânarea aplicării dispozițiilor legale referitoare la compunerea completurilor de apeluri, atât în materie civilă, cât și în materie penală. Creșterea de la 01.01.2021 a numărului de judecători care ar urma să judece apeluri (3 judecători în loc de 2) ar fi avut drept efect producerea unor blocaje grave în funcționarea instanțelor de judecată, supraaglomererea activității judecătorilor, cu consecințe negative asupra duratei de soluționare a proceselor într-un termen rezonabil”, anunță Stelian Ion.
Acesta precizează că solicitarea pentru această reglementare a venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, cu argumente solide, în baza analizei pe care a realizat-o cu privire la consecințele aplicării de la 1 ianuarie 2021 a prevederilor referitoare la compunerea completurilor de apel de 3 judecători.
De asemenea, proiectul de ordonanță de urgență a fost avizat favorabil de Consiliul Superior al Magistraturii și de Consiliul legislativ.
Ulterior, în 28 decembrie, CSM a transmis încă o adresă prin care amintea avizul favorabil pe care l-a dat pentru adoptarea unei OUG și necesitatea de a interveni de urgență pentru evitarea unor consecințe negative.
”De la preluarea mandatului de ministru am analizat variantele posibile de rezolvare a acestei probleme grave și am ajuns la concluzia că nu există timpul necesar pentru a se interveni legislativ în Parlament, pentru că nu s-ar respecta toate termenele legale astfel încât legea să poată intra în vigoare la la 01.01.2021. Așadar singura opțiune de evitare a acestor probleme a rămas ordonanța de urgență”, adaugă Stelian Ion.
Sub aspectul efectelor referendumului organizat în data de 26.05.2019, care se referea, printre altele, și la consultarea populației cu privire la posibilitatea modificării prin OUG a legislației penale și a legilor justiției, ministrul Justiţiei precizează:
– Scopul acestui referendum a fost acela de a proteja legislația penală și de organizare judiciară de intervenții neașteptate și nocive care, în perioada referendumului, păreau iminente.
– Un referendum organizat cu obiectivul clar al protejării valorilor ocrotite prin legea penală și al protejării sistemului judiciar de intervenții brutale nu poate fi invocat într-un scop contrar.
– După cum a preciazt foarte clar Curtea Constituțională (Hotărârea nr. 2/2019 de validare a referendumului, DCC nr. 28/2020, paragraful nr. 47), referendumul organizat pe 26.05.2019 a fost un referentum consultativ, cu efecte politice, nu juridice, iar din punct de vedere politic, adoptarea acestei ordonanțe de urgență reprezintă un act de responsabilitate, în favoarea sistemului judiciar, exact în spiritul acestui referendum.
– Prin conținutul său, OUG adoptată miercuri nu conține reglementări de substanță, prin care să fie modificate instituții judiciare (nu desființăm SIIJ, spre exemplu, prin OUG), ci vizează doar o prorogare a intrării în vigoare a unor dispoziții care țin de buna administrare a justiției.
”Reamintesc împrejurarea că, la începutul pandemiei, Guvernul a fost nevoit să mai adopte o ordonanță de urgență care, formal, părea că vine în contradicție cu referendumul din 26.05.2020. Este vorba de OUG nr. 28/2020 prin care a fost modificat și completat Codul penal. Atunci nu au existat comentarii, deși situația era identică, în raport cu referendumul.
Sigur, această măsură legislativă va fi folosită în lupta politică în fel și chip. Adevărul este însă că măsura este absolut benefică și necesară pentru sistemul judiciar și sunt îndeplinite toate condițiile constituționale pentru adoptarea ei prin OUG”, conchide ministrul Justiţiei.
Referendumul pentru justiție convocat de președintele Klaus Iohannis a trecut pragul minim de 30% pentru a fi validat. Potrivit BEC, la ora 17.16 a atins pragul de 30,01%, adică 5.504.089 au votat pentru acesta.
”Bună seara, dragi români! Sunteți fantastici! Vă felicit! Ați participat astăzi în număr mare la alegerile europarlamentare și la referendum. Participarea este senzațională! Avem în jur de 50% prezență la europarlamentare și în jur de 40% prezență la referendum. Dragi români, vă mulțumesc! Ați dat un vot clar, un vot ferm, un vot care nu poate ignorat de niciun politician în România. Referendumul a trecut cu brio. Așadar, dragi români, ați votat clar și ferm pentru o politică corectă, pentru o justiție dreaptă, pentru o justiție independentă, pentru o bună guvernare pentru români și pentru România. Vă mulțumesc pentru această participare la referendumul pe care l-am convocat!”, a declarat Klaus Iohannis, după închiderea urnelor.
Iohannis le-a mulțumit celor care au avut răbdare pentru a vota: ”Le mulțumesc românilor care au avut răbdare, unii foarte, foarte multă răbdare, ca să ajungă să-și exprime votul pentru România Europeană! Cu toții am votat pentru o Românie Europeană”.
PSD, a doua oară, și-a bătut joc de români, mai ales de românii din Diaspora: ”Rușine, PSD”.
El a felicitat PNL și USR-PLUS și a spus că rezultatul PSD e pe măsura realizărilor din doi ani și jumătate de guvernare: ”Nimic n-au făcut, nimic n-au primit”.
”PSD a obținut un rezultat pe măsura realizărilor din doi ani și jumătate de guvernare. Nimic n-au făcut, nimic n-au primit. Este o cădere imensă pe care a înregistrat-o PSD de la alegerile din decembrie 2016 până astăzi, și asta arată cum văd românii această guvernare pesedistă eșuată.Este clar că acest – cum am mai clasificat – acest accident al democrației românești care este guvernarea PSD trebuie să dispară! În urma acestui rezultat, Guvernul PSD trebuie să plece! Este un rezultat care nu poate să fie interpretat în niciun alt fel!”, a susținut președintele.
Mai mult de 200.000 de persoane au votat și la secțiile din străinătate pentru referendum, potrivit datelor în timp real de pe site-ul BEC.
