Deși instanța i-a respins cererea ca neîntemeiată, neolegionarul Călin Georgescu își continuă campania mediatică și face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea de Apel București nu i-a dat câștig de cauză lui Călin Georgescu, în încercarea acestuia de a contesta decizia de anulare a alegerilor prezidențiale de către CCR. Instanța i-a respins solicitarea ca neîntemeiată. Călin Georgescu a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție; cerere care s-a înregistrat vineri.
Recursul cerut de Călin Georgescu la decizia Curții de Apel București de menținere a anulării alegerilor prezidențiale de Curtea Constituțională a României a fost înregistrat vineri în portalul instanței.
Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de Public Attitude, ca neîntemeiată, este decizia Curții de Apel București, pronunţată, în urmă cu trei zile.
Călin Georgescu putea ataca decizia cu recurs, formulat în cinci zile, lucru pe care l-a și făcut. Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR) Augustin Zegrean declara, la începutul săptămânii, că un recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va judeca cel puțin după un an; timp în care se vor organiza alegeri prezidenţiale. Zegrean mai sublinia faptul că un proces deschis la Curtea de Apel îi foloseşte lui Georgescu doar pentru a-şi face campanie electorală.
Călin Georgescu a atacat și la CEDO decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale. În cerere, acesta solicită ca CEDO, printre altele, să oblige statul român să recunoască valabilitatea primului tur de scrutin al alegerilor, iar procesul electoral să fie reluat din acel punct.
Augustin Zegrean, fost judecător CCR, a calificat lacțiunea lui Călin Georgescu „o mișcare politică”, precizând că „recursul durează un an”. De asemenea, Petre Lăzăroiu a spus că nici demersul la CEDO nu va avea efectul dorit de Călin Georgescu. ”Lucrurile sunt deja pe linie dreaptă”, a spus Lăzăroiu, precizând că speța Kovesi era cu totul diferită.
ălin Georgescu a depus astăzi recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti care i-a respins cererea privind contestarea a trei decizii ale Biroului Electoral Central, legate de anularea alegerilor prezidenţiale de către Curtea Constituţională, transmite news.ro. Cererile de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean au fost anterior respinse.
Conform portalului instanţelor de judecată, Călin Georgescu a depus recurs în dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti, urmând să fie judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată”, este decizia pronunţată, în urmă cu trei zile, de instanţa Curţii de Apel Bucureşti.
Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată de judecătoarea Cristina Ardelean, putea fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În acest dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024. Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale.
Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.
Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.
CCR a anulat în unanimitate procesul electoral pentru alegerea preşedintelui României, urmând să stabilească o nouă dată şi un calendar electoral pentru acţiunile necesare. În dosar, alături de Călin Georgescu, figurează Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept ca şi contestator. Cei daţi în judecată includ Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful său, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi.
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României (CCR) Augustin Zegrean declara, la începutul săptămânii, că un recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va judeca după un an sau chiar mai mult, timp în care se vor organiza alegeri prezidenţiale. Zegrean semnala faptul că procesul deschis la Curtea de Apel îi foloseşte lui Georgescu pentru a-şi face campanie electorală.
„Dacă se recuză, se reia procesul de la capăt. Recuzarea nu o judecă doamna aceea care a judecat astăzi (n. red. luni a fost depusă o cerere de recuzare a judecătoarei Cristina Ardelean, care a fost respinsă, aşa încât ea a pronunţat marţi decizia în cazul lui Georgescu), ci alţi judecători de la aceeaşi instanţă şi la judecata recuzării nu vor fi oameni în stradă, pentru că nu ştiu ei unde se întâmplă şi cum se face (…), Din câte ştiu eu – eu practic avocatura şi o practic de 150 de ani – un recurs acum la Înalta Curte, la secţia de contencios, se judecă, dacă ai noroc, după un an de zile de la data înregistrării, deci vor trece alegerile”, a afirmat Augustin Zegrean, luni seară, într-o intervenţie la Antena 3.
Potrivit G4 Media, Călin Georgescu a atacat la CEDO decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale. Conform documentului consultat de G4Media, Călin Georgescu cere Curţii Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidenţialelor în care s-au calificat el şi Elena Lasconi.
Călin Georgescu a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) să judece cauza sa în regim de urgenţă. Printre cererile sale se numără:
• Suspendarea efectelor deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale până la soluţionarea cauzei.
• Obligarea Guvernului României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur al alegerilor.
• Organizarea turului doi al alegerilor prezidenţiale între el şi Elena Lasconi.
O altă solicitare este obligarea statului român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor morale şi democratice, prin restabilirea încrederii în procesul electoral.
La termenul de luni al procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, cazul lui Călin Georgescu a atras peste o mie de simpatizanţi care s-au adunat pe treptele instanţei şi în apropierea instituţiei. Manifestanţii s-au exprimat zgomotos şi au spus rugăciunile „Tatăl nostru” şi „Crezul” înainte de intrarea în sala de judecată.
Procesul a fost suspendat de două ori în timpul şedinţei. Într-un moment tensionat, una dintre avocate i-a adresat judecătoarei Cristina Ardelean afirmaţia că aceasta „are ocazia să se mântuiască”.
Călin Georgescu a declarat că, în opinia sa, judecătoarea care soluţionează dosarul său ar putea deveni „unul dintre marii eroi ai acestei ţări” dacă ar face un „salt în conştiinţă”.
„Eu i-am sugerat acest lucru. Fiecare femeie, la rândul ei, şi ca mamă, este leoaică, aşa că am credinţa să spun că, dacă saltul în conştiinţă va fi al ei, poate să devină unul dintre marii eroi ai acestei ţări. Contează conştiinţa ei”, a afirmat Călin Georgescu.
”Ca să lămuresc bălăriile din mediul public:
1. Contestațiile electorale se judecă conform regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială.
De aceea am avut termene scurte și la ICCJ și la CAB și de aceea termenul de recurs este de 5 zile de la pronunțare.
Așa că expirând cele 48 ore pentru motivare, mâine, 3 ianuarie 2025, trebuie sa apară motivarea hotărârii de respingere a Curții de apel București.
2. CASD va face recurs. Termenul de declarare a recursului expira pe 6 ianuarie, iar termenul de redactare a recursului expira probabil pe 09 ianuarie 2025 (5 zile de la comunicarea hotărârii redactate care se va face probabil mâine, prin e-mail).
Așa că e posibil ca pe 13 ianuarie să avem termen la ICCJ.
3. Soluția de la ICCJ din recurs daca va fi diferită de cea de la CAB?
Da, poate fi diferită (și va dau exemplul cu atacarea hotărârilor CNSU când s-a respins la fond și s-a admis în recurs) și cred că va fi diferită, ca urmare a faptului că o respingere a recursului ar echivala cu atestarea de către instanțe a abuzului de drept, încălcarea statului de drept, democrației și amplasarea României în același grup de țări în care se află și Rusia.
Dincolo de toate poveștile de adormit copii pe care le susțin unii public pentru a încerca să își ajute gașca care a acaparat puterea și dincolo de toată manipularea publică, decizia judecătorilor de la ICCJ va însemna:
– confirmarea instaurării dictaturii in Romania (în caz de respingere)
– remedierea juridică a abuzurilor de drept (în caz de admitere).
Cum nu suntem în situația din pandemie când în toată lumea se impunea, ceea ce s-a întâmplat în România dă cu virgula pentru toți ceilalți, pentru că, cel puțin până la momentul asta, dreptul popoarelor de a își alege președinții nu a fost acceptat la nivel mondial că trebuie să dispară și este unanim recunoscut că o încălcare a acestui drept înseamnă o dictatura de facto.
Așa că măcar pentru salvarea aparenței de democrație din Romania, judecătorii ICCJ vor admite recursul și actiunea.
Altfel, vor arunca România exact în brațele Rusiei, deoarece orice susținere de moment a celor care fac parte din cei care au preluat puterea abuziv va dispărea curând si nimeni nu îi va mai baga in seama.
PS: cine credea că am făcut acțiunea asta de florile mărului nu mă cunoaște deloc.
Exact aici am vrut sa ajung: la punerea problemei în brațele ICCJ ca să aleagă ce e mai important?
Rolul instanțelor de judecată în statul român? Sau jocurile unor grupuri de interese care au preluat puterea?
Mai pe scurt, ce e mai important: judecătorii și rolul lor sau interesele unui grup?
Cam asta se va dezlega la ICCJ.
PPS: pentru cei care se dau de ceasul morții că aoleu judecătorii și politica.
Da, judecătorii de la ICCJ au zis că acțiunea așa cum a fost formulată este de competența instanțelor de judecată. Ce să vedeți? Remedierea abuzurilor de drept și garantarea drepturilor fundamentale intra in competenta instantelor de judecata.
Este vorba despre drepturilor politice ale cetățenilor care trebuie garantate într-o democrație. Toate autoritățile publice, inclusiv CCR, inclusiv Președintele și al lui mandat, inclusiv instanțele de judecată sunt emanația voinței poporului reflectată în Constituția României.
Fiecare are rolul lui, rol stabilit de popor prin Constituție și trebuie să și-l respecte. CCR și l-a încălcat. Președintele și CSAT-ul și l-au încălcat, recunoscând in mod expres că nu au atribuții în procesul electoral, dar totuși s-au băgat.
Rămâne să vedem daca ICCJ îsi va respecta sau nu rolul constituțional”, este mesajul avocatei.
