Harta autostrăzilor din România. După succesul inaugurărilor din 2024, câţi kilometri de drumuri de mare viteză ar putea fi inauguraţi în 2025
Autostrăzile prind viteză, în sfârşit. După ce anul trecut am inaugurat un număr record de kilometri, Ministerul Transporturilor are speranţe şi mai mari în 2025: am putea circula pe încă 250 de kilometri, cei mai mulţi pe autostrada Moldovei. Însă unele proiecte vitale pare că dau în marşarier, cum ar fi autostrada peste Carpaţi, de la Piteşti la Sibiu.
Harta autostrăzilor din România începe, cu multă întârziere, să semene cu una demnă de o ţară europeană. Avem, în acest moment 1.269 kilometri de autostradă şi drumuri express daţi în circulaţie. Aproape 200, un record pentru ţara noastră, au fost inauguraţi în 2024, an electoral.
Cel mai lung sector de autostrăzi conectate
Pentru 2025, autorităţile au planuri şi mai îndrăzneţe. În primul rând, vor să realizeze cel mai lung sector de autostrăzi conectate, de la Constanţa la Craiova, adică 475 de kilometri. Pentru asta, trebuie finalizate două loturi care însumează aproape 50 de kilometri. Unul este pe inelul sudic al Autostrăzii de Centură a Capitalei.
Începutul de an ar trebui să aducă și finalizarea ultimului lot al Autostrăzii Zero, inelul sudic. Aici, lucrările sunt mult întârziate faţă de termenul inițial – aprilie 2024. Odată terminată și bucata aceasta, A1 și A2 vor fi în sfârșit legate, prin autostrada de centură a Capitalei.
Tot anul acesta se vor inaugura și cei 12 km de drum expres dintre Albota și Pitești, singura porțiune lipsă, pentru ca de la Craiova la Pitești să se poată circula în regim de autostradă. Previziunile sunt că în primăvară ar trebui finalizate lucrările.
Şi planurile pentru autostrada Moldovei sunt optimiste. Vom putea circula neîntrerupt de la Bucureşti la Focşani în câteva luni, după ce vor fi date în circulaţie ultimele loturi de pe acest tronson. „În perioada februarie-martie ar trebui să vedem lotul I din Buzău-Focşani, adică podul peste Buzău, gata! Şi de asemenea, pe Mizil-Spătaru, vreo 28 de km din A7. Marea necunoscută este ce se întâmplă în afară de aceşti km, care sunt ca şi gata. Vorbim de şase loturi rămase la nord de Focşani, care însumează undeva la 180 de km, am vedea în acest an 100 de km inauguraţi”, spune Ionuţ Ciurea, Asociaţia Pro Infrastructura.
Oficialii din ministerul Transporturilor cred că vom depăşi recordul de anul trecut. „Vom depăşi 250 de km de autostradă şi drum expres daţi în trafic. Vom avea patru tuneluri în lucru, vom începe lucrările şi la cel mai lung tunel pe autostrada Sibiu-Piteşti”, a declarat Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Alte proiecte vitale se văd însă în ceaţă. Inelul Nordic al Autostrăzii Bucureşti este mult întârziat şi ar putea fi gata abia peste doi ani. Cât despre prima autostradă care va tăia munţii Carpaţi, de la Sibiu la Piteşti, aceasta va fi construită în 2030.
AKTOR a început forajul la al 4-lea tunel pe secțiunea Apața-Cața a tronsonului de cale ferată Brașov-Sighișoara.
Compania de construcții AKTOR forează acum toate cele patru tuneluri de pe firul viitoarei linii de cale ferată Brașov-Simeria, parte din Coridorul Rin-Dunăre, tronsonul Brașov-Sighișoara, subsecțiunea 2: Apața-Cața după pornirea celei de-a patra mașini de foraj TBM (tunnel boring machine), denumită Konstantina, la jumătatea lunii decembrie.
Cu o lungime de 100 de metri, ”cârtița” de 1.500 de tone a început să sape în panta dealului situat la doar 4 km vest de Racoș (locație pe hartă), alăturându-se mașinii de foraj Alexandra, care a început lucrul la jumătatea lunii octombrie și acum este deja înăuntrul muntelui. Cele două mașini de foraj vor săpa o pereche de tuneluri lungi de câte 5,1 km în direcția Homorod. Este vorba de perechea nordică de tuneluri forate de Aktor pe acest viitor segment de cale ferată, și care continuă perechea de tuneluri sudică, în lungime de 6,9 km, unde TBM-urile Varvara și Eleni au început lucrările în primăvară și au ajuns deja în adâncul muntelui, în direcția Apața.
“Acesta este un proiect de amploare, unul dintre puținele din Europa în care patru mașini forează patru tuneluri în același timp, dovadă a capacității AKTOR de a livra proiecte de infrastructură de ultimă generație, care sporesc conectivitatea în România și în întreaga regiune. Toată echipă este mândră să participe la această lucrare istorică, de consolidare a Coridorului Rin-Dunăre, contribuind la creșterea durabilă și mobilitatea regiunii pentru generațiile viitoare. Le mulțumesc muncitorilor implicați pentru efortul și dăruirea lor și autorităților pentru sprijin”, a declarat Alexandros Exarchou, Președinte al Consiliului de Administrație și CEO al Aktor Group.
Pe măsură ce avansează în interiorul muntelui, TBM-urile montează în jurul lor prefabricate de beton de 1,5 metri lățime fiecare, ca un inel, pentru a crea forma circulară a tunelului.
“Procesul de asamblare și poziționare a unui TBM și începerea operațiunii de foraj este complex și necesită planificare, pregătire și execuție detaliată. Folosind TBM-uri, putem fora tuneluri cu o mai mare precizie, siguranță și protecție a mediului decât permit metodele tradiționale. Această abordare inovatoare a forajului de tuneluri deschide noi posibilități pentru dezvoltarea infrastructurii, minimizând în același timp impactul asupra zonei înconjurătoare”, explică Sotirios Koropoulis, directorul de proiect tronsonul Apața-Cața, șantier Lot 2. Iata și un scurt reportaj de pe șantier, aici.
Tunelurile vor fi interconectate prin 13 galerii de legătură, cu o lungime totală de 601 metri liniari pentru tunelurile Ormeniș, respectiv 10 galerii de legătură, cu o lungime totală de 417 metri liniari pentru tunelurile Homorod.
Pasajele subterane Ormeniș/Homorod vor consta fiecare din două tuneluri feroviare cu câte o linie de cale ferată. Distanța dintre cele două tuneluri forate va fi variabilă și este planificată să fie între 30m în apropierea zonelor de intrare și 70m în apropierea zonei de suprasarcină înaltă.
Cele patru tuneluri vor avea un diametru interior de 8,6 metri (un diametru exterior de 9,4 metri, datorită căptușelii din beton). Cele patru TBM folosite de Aktor au fost construite de compania HERREKNECHT. Un TBM poate să foreze tuneluri cu o viteză medie de 10-15 metri pe zi, timp șase zile pe săptămână, urmate de o zi de întreținere.
Tunelurile se află pe firul viitoarei linii de cale ferată Brașov-Simeria, parte din Coridorul Rin-Dunăre, tronsonul Brașov-Sighișoara, subsecțiunea 2: Apața-Cața. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană, iar contractul a fost semnat de Compania Națională de Căi Ferate (CFR SA) cu consorțiul AKTOR SA – Alstom Transport SA – Compania Arcada.
