Viktor Orban a cerut în Parlamentul European, aderarea României și Bulgariei la Schengen până la sfârșitul anului, aderare care nu va fi discutată în Consiliul JAI.
Viktor Orban a cerut, în Parlamentul European, aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen până la sfârșitul anului.
Preşedinţia ungară a Consiliului UE cere, ca până la sfârşitul anului, Bulgaria şi România să fie membre depline ale spațiului Schengen, a declarat prim-ministrul ungar, Viktor Orban, în plenul Parlamentului UE, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităţilor preşedinţiei ungare.
Premierul ungar a spus că sistemul de azil nu funcţionează şi că, „dacă permitem cuiva să intre, nu mai putem să-l trimitem acasă niciodată”.
”Politica UE privind migraţia a eşuat, se văd consecinţele. Mai multe state membre încearcă să găsească soluţii. Migraţia ilegală şi temerile legate de siguranţă au dus la controale consolidate la frontiere”, a mai spus Orban în cadrul dezbaterii.
În context, Viktor Orban a propus un sistem care să permită întâlniri la vârf între şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre Schengen, aşa cum s-a întâmplat cu zona euro în 2008, în timpul crizei financiare.
Consiliul JAI nu va discuta aderarea completă a României la Schengen. Când se va lua, de fapt, o decizie definitivă.
Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi, 10 octombrie, nu va lua nici o decizielegată de aderarea terestră a României la Schengen, a anunţat Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European.
Când va intra pe delplin României în Schengen. Victor Negrescu este convins că România poate adera cu frontierele terestre la Spaţiul Schengen de la începutul anului 2025, deşi admite că la Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi, 10 octombrie, nu se va întâmpla nimic concret.
”În cadrul Consiliului vor fi prezentate rezultatele aderării României pe cale aeriană şi maritimă la zona de liberă circulaţie. Rezultate bune. De asemenea, rezultatele pozitive ale implementării proiectelor-pilot finanţate de Comisia Europeană pentru securizarea frontierelor României. Astăzi, ţara noastră este un exemplu de bună practică ca urmare a implementării acestor proiecte pilot. De aceea, există argumente pentru a avea acest vot pozitiv pentru ţara noastră. S-ar putea realiza un astfel de vot de încredere la nivel tehnic, cum s-a întâmplat şi anul trecut”, a spus Victor Negrescu.
”Am intervenit în plen pentru a întări ceea ce a spus şi comisarul european Ylva Johansson, cu care m-am întâlnit recent, faptul că aceste controale temporare introduse la frontieră de anumite state membre nu pot bloca aderarea României la spaţiul Schengen şi nu poate reprezenta acest lucru un argument în a bloca extinderea zonei de liberă circulaţie”, a mai spus Victor Negrescu.
Acesta va avea o discuţie inclusiv cu comisarul-desemnat din Austria pentru afaceri interne, Magnus Brunner: „Eu cred că este momentul pentru noi să spunem foarte clar ce vrem de la comisarul austriac desemnat pentru zona aceasta de afaceri interne şi să arătăm că suntem o ţară influentă. De aceea mă bucur că avem ocazia să discutăm direct şi în măsura în care, evident, voi vedea un sprijin pentru aderarea României la spaţiul Schengen pe cale terestră, atunci românii de aici, din Parlamentul European, vom oferi şi noi un sprijin”.
Ultima reuniune JAI din anul 2024 este planificată în perioada 12-13 decembrie.
Viktor Orban, ridiculizat la discursul din PE. Europarlamentarii au cântat „Bella Ciao” și l-au huiduit. ”Nu suntem la Eurovision aici”.
Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a fost huiduit și ridiculizat, miercuri, în timpul discursului său la Parlamentul European, în cadrul căruia a prezentat prioritățile președinției ungare a Consiliului UE, pe care țara sa o va deține până la sfârșitul anului. După ce a făcut noi declarații inflamatoare față de migranți, pe care i-a acuzat de „homofobia, violența împotriva femeilor și antisemitismul” din UE, liderul ungar a fost huiduit, iar europarlamentarii de stânga din plen au început să cânte imnul antifascist „Bella Ciao”.
În timp ce Orban era ridiculizat de europarlamentari, președinta forului, Roberta Metsola, a intervenit spunându-le colegilor că „aici nu e Eurovision și nici serialul Casa del Papel”. „Să respectăm demnitatea acestei camere”, a spus Metsola.
Viktor Orban a spus, în discursul său, că sosirea imigranţilor în Uniunea Europeană se află în spatele creşterii unor fenomene precum homofobia, violenţa împotriva femeilor sau antisemitismul și că ”europenii nu pot fi protejaţi de imigraţia ilegală” fără un model de gestionare a cererilor de azil în ţări terţe. El a numit restul soluţiilor de pe masă ”o iluzie”.
”Sistemul de azil al Uniunii Europene nu funcţionează. Imigraţia duce la mai multă violenţă împotriva femeilor, homofobie şi antisemitism”, a spus Orban.
Aceste cuvinte au provocat primele huiduieli la adresa premierului ungar în plenul PE, care au fost întâmpinate cu aplauze de aliaţii săi.
La finalul discursului său, un mic grup de europarlamentari de stânga a început să cânte binecunoscutul imn antifascist italian ”Bella Ciao”, până când preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, le-a cerut să înceteze, avertizându-i că hemiciclul „nu este Eurovision” sau serialul spaniol ”La Casa de Papel”.
”Bella Ciao” este un cunoscut imn antifascist dedicat luptătorilor rezistenței italiene din Al Doilea Război Mondial împotriva ocupanților naziști și a regimului colaboraționist al lui Mussolini (Republica Socială Italiană – n. red.) de după 1943.
Înainte de începerea dezbaterii, liderii grupurilor socialiste, liberale, verzi şi de stânga au manifestat chiar la intrarea în sala de plen cu afişe LGTBIQ+ şi au protestat împotriva utilizării abuzive a fondurilor europene de către guvernul Ungariei.
Liderul guvernului de la Budapesta și președinta Comisiei Europene s-au ciocnit într-o dezbatere în plenul Parlamentului European pe tema Ucrainei, a reformei UE și a democrației în Ungaria, scriu Reuters și Politico.
Premierul maghiar Viktor Orban a făcut miercuri un apel la ”schimbare” în UE, într-un discurs rostit în Parlamentul European, unde a fost întâmpinat de proteste care au acuzat regresele democratice din Ungaria
Liderul naționalist a venit la Strasbourg pentru a prezenta prioritățile președinției rotative a Consiliului UE, pe care Ungaria o deține până la sfârșitul lunii decembrie.
”Uniunea Europeană trebuie să se schimbe”, iar președinția ungară „vrea să fie catalizatorul acestei schimbăr”, le-a spus el eurodeputaților.
Înainte ca Orban să vorbească în hemiciclu, eurodeputații de stânga și-au exprimat opoziția la adresa politicilor sale. ”Fără bani pentru corupție”, scria pe o pancartă afișată de stânga radicală, cu referire la fondurile europene destinate Ungariei și parțial înghețate din motive legate de statul de drept.
Social-democrații au afișat de asemenea pancarte pe care scria ”Democrații împotriva autocraților”.
La sfârșitul discursului său, cântecul antifascist Bella Ciao a fost auzit pentru scurt timp într-o parte a hemiciclului, înainte de o intervenție a președintei Parlamentului Roberta Metsola. „Acesta nu este Eurovision”, a spus malteza.
Von der Leyen amintește de revolta din 1956
Dar unul dintre cele mai dure discursuri împotriva lui Viktor Orban l-a avut chiar președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Ungaria pune în pericol securitatea europeană, a declarat ea, într-un discurs neobișnuit de tranșant în care a criticat relațiile Budapestei cu Rusia și China.
Von der Leyen a acuzat reticența Budapestei de a se alătura partenerilor UE pentru a ajuta Ucraina împotriva invaziei Rusiei și deciziile sale de consolidare a legăturilor cu Moscova și Beijing.
”Lumea a fost martoră la atrocitățile războiului Rusiei. Și totuși, există încă unii care dau vina pentru acest război nu pe invadator, ci pe invadat”, a declarat von der Leyen.
”Există încă unii care dau vina pentru acest război nu pe pofta de putere a lui (președintele rus Vladimir) Putin, ci pe setea de libertate a Ucrainei. Așa că vreau să îi întreb: i-ar fi învinovățit vreodată pe unguri pentru invazia sovietică din 1956?”, a spus ea.
În replică, Orban s-a declarat ”surprins” de discursul lui von der Leyen și a respins orice paralelă între revolta Ungariei din 1956 împotriva opresiunii sovietice și lupta Ucrainei pentru a-și apăra teritoriul.
El și-a repetat apelul pentru o încetare a focului în Ucraina.
Orban vrea o nouă strategie pentru Ucraina
Marți, în fața presei de la Strasbourg, Viktor Orban se dezlănțuise deja împotriva „elitelor europene de stânga și de centru”, subliniind din nou apropierea de Donald Trump și pledând pentru o „nouă strategie” privind Ucraina prin comunicarea ”directă” cu Moscova.
De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban și-a consolidat controlul asupra puterii, restrângând în același timp drepturile opoziției, și s-a confruntat în repetate rânduri cu Bruxelles-ul pe tema migrației și a statului de drept.
În iulie, Comisia Europeană a publicat un raport în care afirmă că Ungaria nu respectă standardele democratice ale UE, în special în ceea ce privește corupția, finanțarea politică, conflictele de interese și independența mass-media.
În cel mai recent episod al conflictului dintre Budapesta și Bruxelles, Comisia a anunțat joi că va trimite Ungaria în fața instanțelor europene cu privire la legea sa privind „suveranitatea”.
„We’re not in La Casa de Papel” says Metsola, while MEPs sing Bella Ciao after Orbán speech https://t.co/gWYKwes4yk
— DG MEME 🇪🇺 (@meme_ec) October 9, 2024
