Tupeu, Austria se văicărește și acuză România, că va bloca accesul militarilor săi la operațiunile NATO: ”O răzbunare față de veto-ul la aderarea la Schengen”.
”România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO”, scrie ziarul austriac Kurier. Potrivit acestuia, doi ofițeri ai forțelor armate austriece de la Bruxelles așteaptă de săptămâni întregi acreditarea lor la Alianță. Accesul lor este întârziat de România, care a cerut timp de gândire.
Doi militarii austrieci, așteaptă de la începutul lunii august acreditarea pentru a intra în sediul NATO de la Bruxelles, dar procedura a fost blocată de către România, care a cerut timp suplimentar pentru a-i evalua în ceea ce Viena acuză că, este o răzbunare pentru votul din decembrie prin care s-a respins aderarea României la zona Schengen, relatează presa austriacă.
Publicațiile Salzburger Nachrichten și Oberösterreichische Nachrichten au relatat în edițiile lor de sâmbătă că este vorba de un răspuns la veto-ul guvernului austriac la Schengen.
Delegația României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă. Într-o declarație, un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată și a declarat: ”Contăm pe România și Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofițerilor austrieci din posturile NATO”.
Potrivit sursei citate, Ministerul de Externe de la Viena a transmis sâmbătă pentru Agenția Austriacă de Presă că, România a solicitat mai mult timp, până în octombrie, pentru a lua o decizie cu privire la detaşarea a doi ofiţeri din cadrul Forţelor Armate austriece la sediul NATO din Bruxelles.
Detașarea voluntară ar trebui să fie aprobată de toți cei 31 de aliați NATO.
”Nu a fost stabilită o legătură cu chestiunea aderării la Schengen”, a mai spus Ministerul de Externe. Ministerul de Externe, în coordonare cu Ministerul Apărării, se afla în contact strâns cu România pentru a facilita o aprobare rapidă.
În cazul de față, Ministerul Apărării ”a contactat birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanței militare de la Bruxelles”, a declarat Michael Bauer, purtător de cuvânt al Forțelor Armate austriece. În plus, se menține un contact strâns cu Ministerul de Externe și cu Cancelaria Federală.
Deși Austria nu este membră a NATO, este ancorată în Alianță prin intermediul ”Parteneriatului pentru pace” și al operațiunilor conduse de NATO cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.
Participarea Austriei la reuniunile NATO a fost deja blocată de Turcia timp de mai mulți ani, începând din 2016.
Austria nu este membră a alianței NATO, dar poate participa la Parteneriatul pentru Pace și la operațiuni conduse de Alianță, printr-un mandat al Consiliului de Securitate al ONU, cu aprobarea celorlalți membri ai alianței.
Potrivit presei austriece, cei doi militari și-ar fi primit deja misiunile, unul ar trebuie să participe în programul de evaluare, iar celălalt într-un comandament NATO pentru programe de cooperare generală. România ca membră NATO s-a opus însă ca militarii austrieci să-și preia atribuțiile în cadrul acestor operațiuni, cerând timp suplimentar pentru evaluarea lor.
Într-o declarație pentru ”Oberösterreichische Nachrichten”, un ziar regional în limba germană publicat în Linz, un purtător de cuvânt al armatei austriece a numit această decizie derept o răzbunare.
”Cu alte cuvinte, România stat membru NATO, a cerut timp să se gândească dacă dorește să permită accesul armatei austriece. Nu există niciun motiv oficial pentru asta. Cu toate acestea, este cert că aceasta este o răzbunare față de vetoul privind aderarea la Schengen. Ministerul Apărării din Austria a stabilit contact cu birourile relevante ale NATO prin reprezentanța militară de la Bruxelles, însă este așteptat și acceptul României”, a declarat Michael Bauer.
La rândul său, cotidianul austriac ”Kurier” cataloghează decizia României drept ”evident o răzbunare” pentru votul Austriei din Consiliul JAI de la finalul anului trecut. Austria și-a reiterat opoziția față de aderarea României și a Bulgariei, prin vocea cancelarului Karl Nehammmer care a declarat, la începutul lunii septembrie, că nu este oportună lărgirea zonei Schengen până nu se rezolvă problema protejării frontierelor externe.
Nu este prima situația în care prezența militarilor austrieci la NATO este blocată. Începând din 2016, Ankara a impus un blocaj ca urmare a votului Vienei împotriva negocierilor privind aderarea Turciei la UE. Blocajul a fost ridicat în 2018.
Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a afirmat duminică seara că, decizia României de a bloca participarea Austriei la reuniunile NATO ”este singura soluție în acest moment”. Potrivit liberalului, după nouă luni în care țara noastră a încercat toate formulele diplomatice pentru a convinge guvernul de la Viena să nu se mai opună aderării României la Schengen, a venit vremea ”să se tragă un semnal” și să se treacă la metode mai puțin diplomatice.
Rareș Bogdan: ”Este singura soluțe în acest moment. România a încercat timp de 9 luni, după momentul 8 decembrie, să caute toate formulele diplomatice și va continua să facă asta, dar trebuie să se tragă și un semnal.”
Atât timp cât președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European, președintele Parlamentului European, șase rezoluții, dintre care ultima votată cum rar se vede o rezoluție în Parlamentul European cu privire la intrarea României în Schengen…Sunt semnale clare. Dacă semnalele trimise de toate cancelariile europene și nu numai către cancelarul Nehammer și guvernul de la Viena nu au evut efect, România trebuie să caute toate formulele pentru a-și atinge obiectivul.
Vorbim despre două chestiuni importante: latura financiar-economică și latura ce ține de respectul de sine al românilor și de efectul pe care eșecul Schengen l-a avut în societatea românească și în reacțiile românilor vis-a-vis de Europa.
În acest moment, subiectul Schengen nu mai este un subiect ce ține doar de România și de un eșec al unui guvern sau al unei puteri. Ține de o fragilizare a construcției europene, o chestiune ce ar putea afecta extrem de grav, din perspectiva alegerilor europarlamentare și a jocului politic de anul viitor.
Rareș Bogdan: ”Pe 8 decembrie s-au întâmplat două lucruri extrem de grave. Timp de 15 ani, România a fost țara cu poporul cel mai eurooptimist, alături de alte două țări, deci a fost permanent în top 3 din 28, respectiv 29 de țări când era și Marea Britanie. Aveam toate motivele să fim și le avem în continuare. Cu toate acestea, toată dezvoltarea din bani europeni pălește în fața unei chestiuni care a creat o emoție colectivă și a făcut dintr-o națiune de eurooptimiști, o națiune de eurosceptici.”
Din cauza acestei situații pe care am prezentat-o pe scurt, clar că România trebuie să găsească soluții diferite de calea diplomatică, pe care să le utilizeze pentru a încerca să convingă Austria să își schimbe atitudinea.
Opinia publică austriacă, respectiv marile instuții media din Austria, sunt împotriva felului în care joacă cancelarul Nehammer. Propriul partid nu are susținerea neaparată a șefului delegației parlamentarilor austrieci, sau o parte dintre leadership-ul partidului.
În momentul ăsta, România trebuie să își diversifice modalitățile de joc extern. Ceea ce face delegația noastră la NATO este foarte bine, pentru că este un semnal tras. Asta înseamnă că vor urma presiuni ale oficialilor NATO, ale oficialilor americani, britanici și europeni pe cancelaria de la Viena. În afara de asta, trebuie uzat de diplomația economică. Când ai o țară care are nu mai puțin de 7% din PIB provenit din afaceri prezente în România, ele nu trebuie blocate, trebuie făcut parteneriat.
Mulți s-au întrebat de ce a cerut România un vot în Consiliul din decembrie anul trecut știind că va fi refuzată și de ce insistă să tot meargă la Viena unde este refuzată public de fiecare dată. Potrivit oficialilor de la București, strategia este de a consolida ideea că problema nu este România, cum se invoca în trecut, ci Austria. Acesta ar fi și unul dintre motivele pentru care România nu a mers la CJUE, un demers în acest sens putând fi interpretat ca unul împotriva UE, ceea ce nu este cazul, susțin aceleași surse.
Roadele acestei strategii, spun aceleași voci, sunt că după votul negativ din decembrie trecut, valul de susținere față de țara noastră a fost extrem de mare în UE. Toată lumea a subliniat că România a îndeplinit toate criteriile Schengen, veto-ul Austriei având legătură cu situația politică internă.
În iulie acest an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare.
Dincolo de faptul că, cetățenii români și bulgari sunt discriminați și costurile economice, eurodeputații atrag atenția că ”dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale”.
Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.
O ofensivă mai puternică nu este începută și din alt motiv. România este legată de Bulgaria în dosarul Schengen, iar în acest moment Bulgaria are probleme cu Olanda care se opune aderării acestei țări. La București se așteaptă și rezolvarea acestei probleme.
Între timp însă, oficialii de la București susțin, că vor încurca planurile Austriei în ceea ce privește posturile pe care Viena le vizează. Primul ar fi șefia OSCE care trebuie decisă la sfârșitul acestui an. România se va opune preluării de către Austria a acestui post, atâta vreme cât Bucureștiul este ținut la poarta Schengen. O situație similară este și în cazul participării austriece la Parteneriatul pentru pace al NATO.
Austria insistă că sistemul Schengen nu funcționează. Refuzul din decembrie 2022 de a permite aderarea României și a Bulgariei s-a sprijinit în principal, pe cifre de la Ministerul de Interne austriac: 100.000 de ”treceri ilegale ale frontierei” în Austria, dintre care 75.000 neînregistrate în nicio altă țară din UE.
Numai că cea mai activă rută de migrație către UE nu este prin România și Bulgaria, iar acest lucru este confirmat și de datele Frontex.
Ruta Balcanilor de Vest este una dintre principalele căi de migrație către Europa. Ruta Balcanilor de Vest se referă la sosirile ilegale în UE prin această regiune, care cuprinde: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Astfel că sosirile în Austria ar putea fi, în principal, via Ungaria și Croația.
De ce se face că nu vede Austria evidența?
Discursul oficialilor de la Viena este, în mare măsură, pentru uz intern. În ani pre sau electorali, 2022, 2023 și 2024, autoritățile s-au văzut în fața unei probleme evidente.
Potrivit datelor Eurostat, cererile de azil au crescut aproape trei ori în Austria de la 37.000 la 108.000. Azilanți erau și înainte. Însă nu se ”vedeau”. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, centrele de azil s-au umplut cu refugiați, iar autoritățile au fost excedate, mulți dintre ceilalți migranți fiind pe străzi și foarte vizibili, ceea ce a creat o problemă politică reală.
La alegerile de la începutul anului din Austria Inferioară, partidele tradiționale, cel conservator ÖVP și cel al social-democraților SPÖ, au suferit înfrângeri istorice, în timp ce extrema dreaptă a câștigat teren. Cancelarul austriac Karl Nehammer a explicat că rezultatul dezastruos obținut de Partidul Popular Austriac (ÖVP) se datorează în principal ultimilor ”ani de criză”. ÖVP a ajuns la cel mai slab rezultat din 1945 şi a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare.
În contextul politic complicat din Austria, Bucureștiul nu se grăbește să avanseze un termen clar asumat pentru aderarea la Schengen.
În lipsa unei ferestre excepționale de oportunitate, oficialii români iau în calcul varianta împingerii calendarului până după alegerile parlamentare din Austria, care vor avea loc în toamna lui 2024.
Întrebat săptămâna trecută dacă Austria își va schimba poziția până la alegerile parlamentare, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner a răspuns: ”Am spus că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează și nu funcționează la nivel european. Acesta este accentul pe care l-am pus eu și noi suntem răspunzători să garantăm siguranța populației și acest lucru nu ține de alegeri parlamentare”.
Astfel, aderarea României la UE să fie posibilă abia în a doua jumătate a anului viitor, când președinția Consiliului UE să fie preluată de Ungaria, țară care a transmis susținerea sa pentru București în acest sens. Ultima oară pe 1 septembrie, când ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a făcut un apel la oficialii austrieci să nu mai blocheze intrarea României în Schengen.
