NATO intenţionează să îşi mărească stocurile de muniţie, care se epuizează din cauza războiului din Ucraina, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles cu o zi înainte de o reuniune a miniştrilor apărării din Alianţă.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: ”Ţările Alianţei vor trebui să-şi sporească stocurile militare”.
„Războiul din Ucraina consumă o cantitate enormă de muniţie (…) Acest lucru pune sub presiune industriile noastre de apărare. (…) Aşa că trebuie să accelerăm producţia şi să investim în capacităţile noastre de producţie„, a spus Jens Stoltenberg.
„NATO este alături de Ucraina atâta timp cât va fi nevoie„, a adăugat el.
Ritmul livrărilor către Ucraina, unde trupele de la Kiev trag până la 10.000 de obuze de artilerie zilnic, a secătuit stocurile occidentale şi a expus lipsurile în ceea ce priveşte eficienţa, viteza şi forţa lanţurilor de aprovizionare. Chiar şi înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie anul trecut, multe ţări NATO nu au reuşit să-şi atingă ţintele de stoc ale Alianţei, deoarece oficialii considerau că războaiele clasice, de uzură, cu lupte de artilerie la scară largă, sunt de domeniul trecutului, menţionează Reuters.
De aceeea, este de aşteptat ca NATO să le ceară membrilor săi să îşi mărească stocurile de muniţie, care au fost grav diminuate de războiul din Ucraina.
„Dacă Europa ar trebui să lupte cu Rusia, unele ţări ar rămâne fără muniţie în câteva zile„, a declarat un diplomat european pentru Reuters.
NATO tocmai a finalizat o analiză a stocurilor de muniţie rămase, a declarat un oficial NATO. „Acele (obiective de muniţii) pe care le-am stabilit – fiecare aliat are o ţintă specifică – nu erau îndeplinite în cea mai mare parte (înainte de războiul din Ucraina)„, a declarat oficialul.
Acum, stocurile sunt şi mai mici din cauza conflictului din Ucraina, ceea ce face probabil ca NATO să ridice nivelurile-ţintă pentru rezervele de muniţie ale membrilor săi, a explicat sursa.
În general, NATO însărcinează fiecare aliat să furnizeze anumite capacităţi la care alianţa poate apela în caz de conflict. Acest lucru ar putea însemna, de exemplu, că un anumit aliat trebuie să aibă o divizie blindată – între 10.000 şi 30.000 de soldaţi – complet echipată şi pregătită cu muniţie, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pentru o anumită perioadă de timp. Ţinând cont de toate aceste condiţii, ţara respectivă va trebui să furnizeze o anumită cantitate de muniţie, tancuri, obuziere şi orice altceva poate fi necesar pentru a îndeplini cerinţele NATO.
Oficialul NATO cu care a stat de vorbă agenţia a declarat că cel mai mare deficit este reprezentat de muniţiile decisive pentru luptă, de la obuze de 155 mm folosite la rachete HIMARS şi muniţie pentru sisteme de apărare aeriană precum IRIS-T, Patriot şi Gepard, toate folosite intens de trupele ucrainene.
Deciziile privind obiectivele de stocare sunt aşteptate atunci când liderii NATO se vor reuni la summitul din Lituania, la jumătatea lunii iulie.
Pe de altă parte, războiul a scos în evidenţă lipsa de capacitate industrială necesară pentru a accelera rapid producţia, după ce, în urma deceniilor de diminuare a comenzilor guvernamentale, multe linii de producţie au dispărut. Miniştrii apărării din NATO vor discuta această problemă la Bruxelles, marţi şi miercuri, înainte ca zeci de lideri occidentali să se reunească pentru Conferinţa de Securitate de la Munchen.
Recentele incidente în care mai multe obiecte necunoscute au fost doborâte de aviația militară din Statele Unite deasupra teritoriului nord-american formează „o parte a unui tipar” care evidențiază nevoia NATO de a fi vigilentă.
Declarația vine de la Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
„Ceea ce am văzut deasupra SUA este parte dintr-un tipar în care China și Rusia își sporesc activitățile de supraveghere asupra aliaților NATO, pe multiple platforme diferite.
Vedem (asta) în domeniul cibernetic, cu tot mai mulți sateliți și vedem (asta) și cu baloane„, a declarat Stoltenberg ziariștilor în preziua reuniunii miniștrilor Apărării din țările aliate.
„Asta evidențiază importanța vigilenței noastre, a prezenței noastre sporite și a intensificării schimbului de informații și protecției spațiului nostru aerian„, a adăugat el.
„De fapt, una dintre chestiunile pe care le vom aborda (…) este creșterea cooperării între aliați în spațiu”, a mai spus Jens Stoltenberg, precizând că este vorba despre „colectarea mai multor date de la sateliți și împărtășirea lor cu structura de comandă a NATO„.
Potrivit Secretarului General, acest lucru face parte din planul de acțiune „de a face mai mult pentru a monitoriza și avea suficiente capabilități” de apărare a întregului spațiu aerian NATO.
Avioane militare americane au doborât, duminică, un obiect octogonal în zona Lacului Huron, în ultimul dintr-o serie de incidente declanșate de prezența unui balon de mari dimensiuni, aparținând Chinei, deasupra teritoriului SUA.
Balonul chinezesc a fost doborât în data de 4 februarie.