Război declarativ, Trump despre Zelenski: ”Un dictator cu 4%”, Zelenski îi răspunde pe același ton: ”Trăiește într-o bulă de dezinformare, nu vând Ucraina”
Trump, atac dur la Zelenski: ”Are doar 4% încredere. I-am dat 350 de miliarde, unde sunt toți banii?” Zelenski îl atacă furibund pe Trump:
”Trăiește într-o bulă de dezinformare”. Despre acordul cu SUA: ”Nu pot să vând Ucraina”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski îi răspunde dur președintelui SUA, Donald Trump, după atacul liderului de la Casa Alba de marți seara. Zelenski spune că Trump trăiește într-o ”bulă de dezinformare”, după ce președintele american a spus că Ucraina e de vină pentru război și că Zelenski se mai bucură doar de 4% încredere în rândul ucrainenilor.
Zelenski a declarat miercuri că ”nu comentează niciodată despre ratingurile de popularitate, în special ale mele sau ale altor lideri”, dar subliniază că cel mai recent sondaj arată că 58% dintre ucraineni au încredere în el.
”Așa că, dacă cineva vrea să mă înlocuiască acum, nu va funcționa”, spune liderul de la Kiev.
Zelenski atrage atenția că ”o mulțime de dezinformare vine din Rusia ”, deoarece spune că aceste cifre par să fie împărtășite cu SUA.
”Din păcate, președintele Trump, cu tot respectul pentru el ca lider al unei națiuni pe care o respectăm foarte mult… trăiește în această bulă de dezinformare”, a declarat Zelenski.
Zelenski a mai vorbit despre ”cercul de dezinformare din jurul președintelui Trump”, despre care spune că include reprezentanții unor guverne precum cel ungar și slovac, lideri apropiați de Vladimir Putin.
”Tot ceea ce fac ei este să se asigure că Ucraina este slabă”, spune el.
”SUA ajută Rusia să iasă din izolarea globală”
De asemenea, președintele Ucrainei a răspuns declarațiilor lui Trump care a dat de înțeles că Ucraina e de vină pentru războiul cu Rusia.
Zelenski a criticat și discuțiile de la Riad pentru că au descris invazia ilegală rusă în Ucraina drept ”un conflict” și nu ”pur și simplu un război al lui Putin împotriva noastră”.
Acesta spune că SUA ”l-au ajutat pe Putin să iasă din izolare”.
Rusia rămâne ”partea vinovată” și ”nu puteți să-i spălați ca pe bani”, mai spune Zelenski.
”Poți crede că poți rezolva totul prin acorduri, dar este imposibil. Nimeni în Ucraina nu are încredere în Putin. Avem nevoie de garanții clare de securitate”, spune președintele ucrainean, care se referă din nou la granții în interiorul NATO: ”NATO este cea mai puternică garanție”.
Zelenski s-a referit și la comentariile lui Trump conform cărora cea mai mare parte a sprijinului Ucrainei vine din SUA.
”Adevărul este în altă parte”, spune el, dar adaugă că rămâne ”recunoscător pentru sprijin” și dorește ca ”echipa Trump să prezinte lucruri adevărate”.
”Acest lucru nu este pozitiv pentru Ucraina. Ceea ce face este că îl scoată pe Putin din izolare, iar rușii sunt fericiți pentru că discuția se concentrează asupra lor”, spune el.
”Nu pot să vând Ucraina”, spune Zelenski referitor la proiectul de acord cu Statele Unite pentru resursele naturale ale țării.
Acesta contestă declarațiile lui Trump conform cărora SUA ar fi dat Ucrainei 500 de miliarde de dolari și se opune ideii de ”a da înapoi banii în minerale” printr-un acord de explorare, spunând că ”aceasta nu este o conversație serioasă”.
SUA au oferit Ucrainei 67 de miliarde de dolari în ajutor militar și 31 de miliarde de dolari în sprijin bugetar, a precizat acesta.
Zelenski spune, însă, că este pregătit să lucreze ”la un document serios”, dacă acesta conține ”garanții de securitate”.
”OK, hai să facem o înțelegere. Să-l împărtășim, în funcție de investiție… dar avem nevoie de garanții de securitate”, spune el.
El spune că este pregătit să facă publică propunerea SUA, deși notează că ”nu cred că acest lucru va ajuta relațiile noastre”.
”Acest document nu este gata. Este în afara puterilor mele, în afara constituției și a legilor Ucrainei”, a mai spus Zelenski. Dar, în mod esențial, ”nu există niciun cuvânt despre garanțiile de securitate”.
”Toți vrem să câștigăm și vrem ca Trump să câștige și vrem ca Ucraina să câștige, toți să reușim. Dar aici nu este nimic clar. Să lăsăm procentele. Deci asta a fost sugestia mea. Dor protejez Ucraina. Nu pot să o vând. Nu pot să vând statul nostru” a mai declarat președintele ucrainean.
Donald Trump a vorbit marți, de la Mar-a-Lago din Florida, despre întâlnirea de astăzi din Arabia Saudită dintre SUA și Rusia. El a declarat că este ”mai încrezător” în privința unui acord de pace după discuțiile la care a participat secretarul de stat american Marco Rubio. Președintele american a făcut afirmații surprinzătoare și despre omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, căruia i-a contestat legitimitatea în Ucraina.
”Liderul ucrainean are un rating de aprobare de doar 4%”, a spus Donald Trump.
”Am rezolvat problema cu NATO pentru plata a sute de miliarde de dolari care au și fost plătite, pentru că SUA plătea pentru țările europene care se foloseau de noi în relațiile comerciale. Să vedem unde se duc banii. Președintele Zelenski a spus că nu știe ce s-a întâmplat cu jumătate din bani.
Cred că i-am dat 350 de miliarde, să zicem că e mai puțin, dar oricum e o sumă mare. Trebuie să ajungem la egalitate cu Europa, care a oferit un procentaj mult mai mic, probabil 100 de miliarde și noi peste 300. Este mai important pentru ei decât pentru noi că ne desparte un ocean de locurile acelea. Unde sunt toții banii? Unde s-au dus? N-am văzut niciun calcul, nicio contabiliate. Am oferit sute de miliarde de dolari și nu știu ce s-a întâmplat cu ei.
Nu vreau ca oamenii să mai fie uciși. Atât de mulți sunt uciși, ruși, ucraineni. Cred că am o putere și că acum lucrurile merg bine. Ei se plâng că n-au fost invitați, dar au fost de trei ani acolo. N-ar fi trebuit să înceapă războiul, trebuia să ajungă la un acord. Aș fi putut încheia un acord pentru Ucraina, ar fi rămas cu aproape tot teritoriul, aproape tot – n-ar fi fost ucis nimeni, niciun oraș nu ar fi fost demolat, nicio turlă nu ar fi fost demolată, însă ei au preferat să nu facă asta.
O mare parte din orașe au fost distruse. Nici nu știu cum mai trăiesc oamenii. Înțeleg că s-a făcut un sondaj și Zelenski mai are 4% (n.r. încredere populară). Cine mai trăiește acolo? Îți e greu să crezi că mai trăiește cineva.”, a spus Donald Trump.
Trump răspunde după ce Ucraina nu a fost invitată la negocierile cu Rusia
Cineva l-a rugat pe Donald Trump să le răspundă ucrainenilor care ar putea fi dezamăgiți de faptul că oficiali din țara lor nu au fost invitați la negocierile de pace din Arabia Saudită.
”Ei au avut un loc timp de trei ani și mult timp înainte de asta”, a răspuns Trump.
”Acest lucru ar fi putut fi rezolvat foarte ușor. Chiar și un negociator pe jumătate nepriceput ar fi putut rezolva acest lucru cu ani în urmă, fără, cred, pierderea multor terenuri și fără pierderea vreunei vieți și fără pierderea unor orașe.”
Trump a declarat că ar fi putut ”face o înțelegere” pentru Ucraina dacă ar fi fost președintele SUA când a izbucnit războiul.
”Aș fi putut face o înțelegere pentru Ucraina care le-ar fi dat aproape tot pământul”, a spus el. ”Totul, aproape tot pământul. Și niciun om nu ar fi fost ucis și niciun oraș nu ar fi fost demolat.”
Cum încearcă Putin să scape de Zelenski. I-a oferit lui Trump acces la zăcămintele din Arctica, dupa ce Kievul a refuzat acordul cu SUA.
În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat să semneze un acord cu Statele Unite pentru resursele Ucrainei, cerând o analiză detaliată a contractului prezentat de americani, Kremlinul a oferit administrației Donald Trump un acord privind resursele naturale rusești din Arctica, scrie, marți seara, The Moscow Times și Politico.
Rusia consideră că companiile petroliere americane s-ar putea întoarce în țară și este, de asemenea, interesată de proiecte comune cu SUA în Arctica, a declarat Kirill Dmitriev, șeful Fondului rus de investiții directe.
Potrivit lui Dmitriev, unul dintre cei trei delegați aleși de Vladimir Putin pentru a se întâlni cu americanii la Riad, Moscova consideră importantă reluarea cooperării economice cu Statele Unite.
Marile companii petroliere din Statele Unite au avut o ”afacere de mare succes” în Rusia, a spus Dmitriev: ”Noi credem că la un moment dat se vor întoarce, pentru că de ce ar refuza oportunitatea de a accesa resursele naturale rusești pe care le-a oferit Rusia?”
”De asemenea, trebuie să facem proiecte comune, inclusiv, de exemplu, în Arctica și în alte zone, proiectele comune ne vor permite să avem mai mult succes”, a continuat Dmitriev. Potrivit acestuia, companiile americane ar fi pierdut 300 de miliarde de dolari din sancțiunile împotriva Rusiei, iar administrația Joe Biden ”a dat o mulțime de mesaje greșite” despre starea economiei ruse.
”A fost mai degrabă o discuție generală – poate proiecte comune în Arctica. Am discutat în mod special despre Arctica”, a declarat Dmitrev, pentru Politico.
”Există înțelegerea faptului că relațiile proaste dintre Rusia și SUA aduc pierderi afacerilor americane și există modalități de a avea o cooperare productivă în beneficiul atât al Rusiei, cât și al SUA”, a spus el.
”Nu aș vrea să am așteptări nerealiste pentru procesul care va urma, dar cred că investițiile comune între Rusia și SUA sunt acum mai probabile după această întâlnire decât înainte”, a adăugat el.
Cu privire la pașii următori, Dmitriev a spus că cele două părți au convenit să înființeze grupuri de lucru și să aibă contacte regulate la nivel înalt. Încă nu au fost programate alte întâlniri.
Negocierile care au exclus Ucraina și Europa au stârnit neliniște în capitalele europene, deoarece președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin par să decidă asupra viitorului Ucrainei fără un aport substanțial din partea Kievului sau a aliaților săi occidentali.
La rândul său, Trump își propune să extindă influența americană în Arctica, după ce s-a gândit în mod repetat la achiziționarea Groenlandei de la Danemarca – și a refuzat să excludă folosirea forței militare sau a constrângerii economice pentru a prelua controlul asupra insulei masive, cu vaste resurse și poziționare strategică.
Înainte de invadarea Ucrainei, o singură companie americană importantă era implicată în producția de petrol din Rusia: Exxon Mobil, care deține 30% din proiectul Sakhalin-1. După ce au fost impuse sancțiunile, compania și-a anunțat retragerea din proiect, dar nu a putut să-și vândă pachetul: inițial era de așteptat să se întâmple în 2023, dar Kremlinul a prelungit termenul de două ori, cel mai recent până la sfârșitul anului 2026.
După începerea războiului, companiile americane de servicii pentru zăcămintele petroliere Halliburton, Schlumberger și Baker Hughes, cu ajutorul cărora țara a reușit să restabilească producția după prăbușirea din ultimii ani ai URSS, și-au anunțat retragerea din Rusia. Președintele Vladimir Putin a cerut ca până în 2025 Rusia să-și facă propriile tehnologii pentru forarea și explorarea hidrocarburilor, iar ponderea acestora să ajungă la 80%.
Dar, în realitate, mai mult de jumătate din echipamentele folosite pentru fracturarea hidraulică – tehnologia care mărește randamentul și extrage petrol greu de recuperat – provine încă din țări ”neprietenoase”. Și pentru unele poziții, de exemplu, sistemele de control rotativ, dependența de importuri este totală și se ridică la 100%, au calculat experții de la Yakov and Partners .
Guvernul rus, în Strategia sa de dezvoltare a bazei de resurse minerale până în 2050, a recunoscut că rămâne dependentă de echipamentele importate în extracția și explorarea mineralelor. Acestea reprezintă mai mult de 90% din echipamentele de foraj, 50% din utilajele miniere și 30% din echipamentele geofizice la sol, se arată în document.
Oferta rușilor vine după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins o primă încercare a guvernului SUA de a îl încolți pentru a obține mineralele rare de care dispune țara sa. Trump a cerut 50% dintre resursele Ucrainei ca plată pentru tot ajutorul economic și militar pe care guvernul SUA l-a oferit guvernului de la Kiev de-a lungul ultimilor ani.
