Primul militant pro Ucraina, ex candidatul la șefia NATO, indolentul Iohannis, lasă flancul estic descoperit la ”Summitul din Elveția privind pacea din Ucraina”.
Un total de 50 de țări și 56 de șefi de stat și de guvern, au participat în acest weekend la Summitul din Elveția privind pacea din Ucraina. Dintre șefii statelor din regiune a lipsit însă președintele României, Klaus Iohannis, deși în agenda sa nu figurează niciun eveniment pentru zilele acestea.
La un eveniment global major, la care s-au luat decizii privind asistența pentru Ucraina, în lupta cu Rusia, țara noastră a fost reprezentată doar de ministrul de Externe, Luminița Odobescu. Acesta a transmis în cadrul summit-ului că întreaga comunitate internaţională este obligată să continue să sprijine Ucraina, fiind necesar „un angajament comun de a susţine dreptul incontestabil al fiecărei ţări suverane de a decide privind viitorul său”. ”Ucrainenii nu sunt doar victime ale agresiunii ruseşti. Ei sunt apărători ai libertăţii şi democraţiei”, a spus Luminița Odobescu.
Summit-ul de pace din Elveția este considerat un succes, având în vedere numărul mare al participanților de pe toate continentele, potrivit analiștilor politici. Au lipsit Rusia (care n-a fost invitată) și China (care nu și-a trimis delegați), dar au fost prezente inclusiv țări din Africa și din Caucaz, care încă se înclină Rusiei. Este primul summit care s-a concentrat pe doar trei puncte: siguranța nucleară și alimentară și returnarea prizonierilor de război ucraineni și a copiilor răpiți de Rusia.
Președintele ucrainean Volodomir Zelenski, vicepreşedintele american Kamala Harris, preşedintele francez Emmanuel Macron şi liderii Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Canadei şi Japoniei s-au numărat printre cei care au participat la reuniunea din acest weekend, în staţiunea elveţiană Buergenstock.
Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a anunțat în acest context un nou pachet de ajutor de 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, axat în principal pe sectorul energetic și pe asistența umanitară din această țară devastată de război. „Aceste eforturi vor ajuta Ucraina să răspundă la ultimele atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene, sprijinind reparațiile și recuperarea, îmbunătățind rezistența Ucrainei la întreruperile aprovizionării cu energie și punând bazele pentru a repara și extinde sistemul energetic al Ucrainei”, a transmis și Kamala Harris.
Harris a anunțat, de asemenea, că în colaborare cu Congresul SUA, Departamentul de Stat intenționează să ofere 300 de milioane de dolari suplimentari pentru asistență civilă ucraineană în domeniul securității, pentru a sprijini echipamentele de salvare a vieților pentru gărzile de frontieră și forțele de ordine ucrainene.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut aliaților să ofere o asistență sporită, deoarece Moscova a intensificat recent atacurile în zona Harkov.
Declaraţia finală de la summitul din Elveţia privind pacea în Ucraina a fost aprobată de 80 din cele 93 de state participante, potrivit unei liste publicate duminică de gazdele elveţiene. Între ţările care nu au susţinut declaraţia se numără şase state din grupul G20 al principalelor economii ale lumii – Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, India şi Indonezia.
Nici Armenia, Bahrein, Thailanda, Libia, Emiratele Arabe Unite, Columbia şi Vaticanul nu au semnat.
Conferinţa de pace pentru Ucraina, organizată la cererea Kievului şi la care Rusia nu a fost invitată, a avut loc sâmbătă şi duminică în staţiunea elveţiană Burgenstock.
Rusia şi liderii săi „nu sunt pregătiţi pentru o pace justă”, a acuzat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în finalul summitului privind pacea în Ucraina desfăşurat în Elveţia, a consemnat AFP, citată de Agerpres.
„Noi trebuie să ne facem treaba, să nu ne gândim la Rusia, să facem ce avem de făcut. Deocamdată Rusia şi liderii săi nu sunt pregătiţi pentru o pace justă. E un fapt”, a insistat Zelenski.
Rusia poate negocia pacea „mâine, dacă se retrage de pe teritoriul nostru”, a adăugat el, în condiţiile în care preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că este gata de negocieri.
Kievul poate începe luni discuţii de pace cu Rusia dacă Moscova se va retrage de pe tot teritoriul ucrainean, a declarat, duminică, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit BBC.
Vineri, preşedintele ucrainean a descris condiţiile enunţate de preşedintelui rus pentru o încetare a focului şi reluarea negocierilor de pace drept un ultimatum în care nu se poate avea încredere. Într-un discurs susţinut mai devreme în faţa responsabililor din Ministerul de Externe rus, Putin a promis că va ordona o încetare imediată a focului dacă Ucraina îşi retrage trupele din cele patru provincii ale sale revendicate de Rusia şi renunţă la aspiraţia de aderare la NATO.
Dar, vorbind la încheierea unui summit pentru pace în Elveţia, el a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin nu va pune capăt războiului şi că trebuie oprit „în orice fel putem”, fie prin mijloace militare fie prin mijloace diplomatice.
Ajutorul occidental nu este suficient pentru a câştiga războiul, a adăugat el, precizând că summitul a arătat că sprijinul internaţional pentru Ucraina nu a slăbit.
Reuniunea s-a încheiat cu zeci de ţări participante angajându-se să susţină integritatea teritorială a Ucrainei.
A fost adoptat un document final care a pus pe seama Rusiei suferinţele şi distrugerile provocate de război.
Scopul summitului a fost acela de a crea un sprijin cât mai larg posibil pentru un proces care ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina.
Peste 90 de ţări şi organizaţii internaţionale au participat la summit. Rusia nu a fost invitată, iar cel mai mare susţinător al acesteia, China, nu a fost prezentă, ceea ce i-a determinat pe unii să pună la îndoială eficienţa summitului.
Unii dintre cei reuniţi în staţiunea elveţiană Bürgenstock nu erau cei mai apropiaţi susţinători ai Ucrainei, inclusiv Arabia Saudită, al cărei ministru de externe a avertizat că Ucraina va trebui să accepte compromisuri dificile, şi Kenya, care s-a pronunţat împotriva sancţiunilor recente impuse Rusiei.
Declaraţia finală solicită restabilirea controlului ucrainean asupra centralei nucleare din Zaporojie, care este ocupată în prezent de Rusia.
De asemenea, documentul se referă la invazia Rusiei ca la un „război”, o etichetă pe care Moscova a respins-o.
În plus, solicită schimbul tuturor prizonierilor şi returnarea copiilor răpiţi de Rusia.
Subiectele cele mai controversate, cum ar fi statutul terenurilor aflate sub ocupaţie rusă, vor fi lăsate pentru mai târziu.
Vorbind cu jurnaliştii după summit, Zelenski a mulţumit liderilor mondiali care au participat, spunând că este recunoscător că aceştia au dat dovadă de independenţă, venind în ciuda presiunilor din partea Rusiei de a nu veni.
„Acest summit arată că sprijinul internaţional [pentru Ucraina] nu slăbeşte”, a spus el, menţionând că state care nu erau implicate anterior în eforturile diplomatice s-au alăturat procesului.
Întrebat de BBC dacă poziţia mai slabă a Ucrainei pe câmpul de luptă l-a forţat să ia în considerare mişcări diplomatice, el a răspuns că nu a fost cazul şi că Ucraina a vorbit întotdeauna despre pace. El a spus că prezenţa Moscovei la negocieri ar demonstra dorinţa sa de pace.
„Rusia poate începe negocierile mâine dacă se retrage din teritoriile noastre”, a precizat el.
Zelenski a mai spus că China nu este inamicul Ucrainei. ”Noi respectăm China şi integritatea sa teritorială, vrem ca China să facă acelaşi lucru pentru noi”, a spus el, făcând totodată apel la Beijing să se implice serios în dezvoltarea propunerilor de pace.
Anterior, premierul olandez Mark Rutte a declarat că participanţii au fost uniţi în căutarea păcii în Ucraina. „Ştim cu toţii că suntem doar la început, la începutul unei căi spre pace”, a spus el. „Şi în ciuda faptului că unii dintre noi, în jurul acestei mese, avem opinii diferite cu privire la modul exact în care să ajungem la pace pentru Ucraina, să nu existe nicio confuzie… suntem total uniţi la o viziune comună asupra principiilor, asupra valorilor, asupra decenţei. Nu invadezi o altă ţară. Nu răpeşti copii. Nu te joci politic cu aprovizionarea cu alimente a lumii. Şi nu pui în pericol siguranţa nucleară.”
Se aştepta ca toate delegaţiile să susţină o declaraţie finală de condamnare a invaziei Rusiei, dar cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat duminică jurnaliştilor că declaraţia nu va fi susţinută în unanimitate.
Zelenski a declarat sâmbătă că rezultatele summitului elveţian vor fi comunicate Moscovei „pentru ca la cel de-al doilea summit de pace să putem stabili sfârşitul real al războiului”.
Rusia a calificat evenimentul din Elveţia drept o pierdere de timp, iar vineri preşedintele Vladimir Putin a declarat că ar fi de acord cu o încetare a focului dacă Ucraina îşi va retrage trupele din patru regiuni pe care Rusia le ocupă parţial şi pe care susţine că le-a anexat.
Rusia nu a fost invitată la summitul privind pacea în Ucraina desfăşurat în staţiunea de lux elveţiană Burgenstock.
Duminică, în conferinţa de presă din finalul summitului, Zelenski a mai asigurat, în răspuns la o întrebare a presei, că Ucraina nu este „duşmanul” Chinei şi că aceasta din urmă poate ajuta ţara sa.
China a fost acuzată de contribuţie la efortul de război rus prin furnizarea de componente, iar Beijingul a ales să nu participe la reuniunea din Elveţia întrucât şi Moscova a fost absentă.
Președinta Elveției îi promite lui Putin că nu va fi arestat în această țară dacă va veni la negocieri de pace pentru Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin, se va putea deplasa în Elveţia pentru a participa la ipotetice negocieri fără a fi arestat, în ciuda mandatului emis de Curtea Penală Internaţională, a asigurat duminică preşedinta elveţiană Viola Amherd, după summitul găzduit de ţara sa consacrat păcii în Ucraina, informează EFE.
Mandatul prevede excepţii, în caz de negocieri, a explicat Amherd într-o conferinţă de presă după reuniune.
După summit-ul pe care atât Elveţia, cât şi Ucraina, cele două coorganizatoare, l-au calificat drept un succes dat fiind numărul mare de lideri reuniţi care şi-au manifestat susţinerea pentru cauza ucraineană -, preşedinta ţării-gazdă a subliniat că Elveţia este dispusă să dialogheze şi cu alte ţări care şi-au declinat participarea, cum este China.
La rândul său, ministrul de externe elveţian Ignazio Cassis a afirmat că ţara sa va informa Rusia şi alte ţări cu privire la rezultatele reuniunii.
El a menţionat în conferinţa de presă finală, citat de Xinhua, că majoritatea deciziilor luate la conferinţă nu pot fi implementate fără participare rusă.
Şeful diplomaţiei elveţiene a mai indicat că este posibil ca discuţiile vizând pacea în Ucraina găzduite în acest weekend în ţara sa, în staţiunea de lux Burgenstock, să continue la o locaţie care încă nu a fost stabilită, dar la o dată înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA.
