Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut miercuri un discurs în Parlamentul European, unde a cerut acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE.
În discursul său, Maia Sandu a criticat Federația Rusă pentru invazia Ucrainei. „Acest război a fost provocat de Rusia, care vrea să redeseneze regiunea, să acapareze teritorii„, a spus Maia Sandu.
Potrivit ei, războiul Rusiei contra Ucrainei a avut ca scop să transforme Ucraina într-o anexă a sa.
Maia Sandu a vorbit miercuri în Parlamentul European, devenind, astfel, primul lider moldovean din istorie care susține un discurs în forul de la Bruxelles.
Președintele R. Moldova a vorbit despre numeroasele provocări pe care țara sa le întâmpină la acest moment, în special din cauza războiului pornit de Rusia în Ucraina vecină, dar a spus că, pe cât sunt ele de multe, pe atât de mare e hotărârea moldovenilor de a merge pe drumul către Europa.
”Deși avem multe provocări suprapuse, Moldova e hotărâtă să rămână o parte a lumii libere, noi facem parte din Europa. Noi aparținem de UE, suntem o țară europeană, cu o limbă europeană, o istorie europeană și un sistem politic european”, a spus Maia Sandu, în aplauzele sălii.
”Ați adoptat o rezoluție în care cereați UE să ofere Moldovei statutul de țară candidat și vă mulțumesc. Nu cerem nimic altceva decât să trăim în pace și vocea noastră să fie auzită și să ne conducă pe viitor în conformitate cu voința poporului.
Vreau să vă cer să deveniți ambasadori ai R. Moldova în țările dvs. și să cereți factorilor de decizie să susțineti Moldova pe acest drum, pentru a deveni parte a lumii libere. UE trebuie să arate că e Uniunea cea mai de succes din punctul de vedere al păcii, al prosperității și al democrației. Trebuie să extindem acest semn al păcii încă o dată, pentru a găsi acel port sigur pentru care merită să luptăm”, le-a spus Maia Sandu eurodeputaților.
Președintele moldovean a prezentat și multele atuuri ale poporului său, amintindu-le europenilor și de numeroasa diasporă moldoveană care contribuie activ deja la economia și dezvoltarea Uniunii.
”Cel puțin o treime dintre noi suntem deja cetățeni europeni. Diaspora noastră se află lângă dvs, trăim alături de dvs, plătim impozite alături de dvs. Democrația europeană se întărește treptat, dorim să facem reforme, să întărim statul de drept”, a continuat Maia Sandu.
Vorbind de lupta împotriva corupției, ea a transmis reprezentanților statelor UE că și guvernele lor naționale pot contribui mai mult, refuzând investițiile politicienilor corupți din țări precum Moldova.
”Vă cer ajutor în a lupta împotriva corupției, să-i sancționați pe acei politicieni care au furat și au investit acești bani furați inclusiv în țări cu democrații consolidate. Statele UE ar trebui să facă mai multe în a respinge acești bani murdari, mai ales acei bani care provin din democrații fragile”, a atras atenția Maia Sandu.
„În 24 februarie, Moldova s-a trezit într-o altă lume. Am auzit din biroul meu bombele căzute asupra regiunii Odesa„, a declarat președintele Republicii Moldova.
„Populația Moldovei a crescut cu 4% în două luni, e vorba despre refugiații ucraineni. Mare parte sunt copii.
Poporul moldovean e alături de Ucraina, sunt prietenii și frații noștri. Condamnăm agresiunea Rusiei și susținem integritatea teritorială„, a mai spus Maia Sandu.
„Noi facem parte din Europa, valorile Uniunii Europene sunt valorile noastre„, a spus Maia Sandu în plenul Parlamentului European.
„Acordarea statutului de țară candidat pentru Moldova este decizia cea bună„, a adăugat ea.
„Deși există provocări, Moldova e hotărâtă să rămână o parte a lumii libere. Noi facem parte din Europa, valorile UE sunt valorile noastre. (…) Vă cer sprijin pentru Moldova, pentru cei care doresc să-și păstreze democrația și libertatea. E un lucru important și pentru Europa, pentru a avea un partener stabil și care să contribuie la pace în vecinătatera estică. În același timp, independența noastră, dezvoltarea pașnică, reformele economice și politice trebuie să aibă o ancoră. Această ancoră este perspectiva clară de aderare la UE„, a mai spus în plenul Parlamentului European Maia Sandu, președintele Republicii Moldova.
„Suntem o țară europeană, cu o limbă europeană, o istorie europeană și un sistem politic european. Cel puțin o treime dintre noi suntem deja cetățeni europeni, iar diaspora noastră se află în rândul dumneavoastră. Probabil că ne-ați întâlnit. (…) Suntem europeni. Dorim să facem reforme pentru a întâri statul de drept și sistemul de justiție liber de corupție și independent. Economia și comerțul sunt din ce în ce mai conectate pe piața europeană. Pentru noi e extrem de important, pentru că UE reprezintă un proiect de pace. Nu suntem naivi să credem că aderarea se face peste noapte, dar nu încercăm să găsim scurtături. Respectăm principiul meritelor„, a mai spus Maia Sandu.
În 5 mai, Parlamentul European a votat rezoluţia prin care solicită acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE pentru Republica Moldova.
Maia Sandu va promova agenda europeană a Republicii Moldova și joi, la Paris, unde o să discute cu președintele Emmanuel Macron.
În urmă cu o săptămână, premierul moldovean Natalia Gavriliţa a transmis reprezentanţilor UE cea de-a doua parte completată a chestionarului privind aderarea.
Comisia Europeană ar putea avea pregătit raportul de evaluare a situaţiei din Republica Moldova, care să specifice dacă acesteia i se poate acorda statutul de ţară candidată pentru integrarea în UE, înaintea summit-ului liderilor blocului comunitar din 23 şi 24 iunie, şi-a manifestat optimismul comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi.
„Este un proces lung şi complicat, dar având în vedere situaţia actuală, vom lucra într-un mod accelerat„, a afirmat Varhelyi.
Comisarul Varhelyi a explicat că, la solicitarea Consiliului UE (în care sunt reprezentate guvernele celor 27 de state membre), Comisia lucrează la un aviz privind posibila aderare a Republicii Moldova, căreia i-a dat spre completare câteva chestionare pentru a evalua situaţia în care se află.
În aceste formulare, sunt abordate aspecte politice şi economice, precum şi concordanţa legislaţiei şi standardelor ţării cu acquis-ul comunitar, sector cu sector.
