Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, îl contrazice pe cancelarul Nehammer: ”România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la Schengen. Sunt îngrijorat de reputaţia Austriei în faţa partenerilor noştri europeni”.
Discordie la Viena. Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, afirmă că este important să fie controlate frontierele externe şi să se ştie cine intră în ţară, dar consideră că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen. ”Sunt îngrijorat de reputaţia Austriei în faţa partenerilor noştri europeni”, a declarat preşedintrele Van der Bellen.
Potrivit presei din Austria, preşedintele se distanţează de cancelarul federal în ceea ce priveşte veto-ul Austriei în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen.
În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul UE Martin Selmayr, Van der Bellen a subliniat că atât România, cât şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la Schengen.
”Bineînţeles că trebuie să ştim cine intră în UE şi în Austria, cine cere azil. Şi bineînţeles că UE trebuie să îşi controleze frontierele externe”, a declarat preşedintele federal, potrivit unei note de discuţii trimise la cerere de cancelaria prezidenţială către Kleine Zeitung.
”România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare la Schengen. Sunt îngrijorat de reputaţia Austriei în faţa partenerilor noştri europeni”, a mai declarat preşedintele.
Van der Bellen se referă în mod explicit la vocile critice din cercurile de afaceri.
”Atunci când companii bine-cunoscute din Austria, care activează cu succes în România, spun că sunt îngrijorate de actuala politică austriacă, aceste voci ar trebui luate în serios. Este vorba despre comenzi reale, cifră de afaceri reală şi locuri de muncă reale. Atât în România, cât şi aici, în Austria. În acest sens, sper că o soluţie poate ajuta în curând la calmarea lucrurilor”, a mai afirmat preşedintele austriac.
În 8 decembrie 2022, Austria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cancelarul Karl Nehammer invocând numărul mare de imigranţi ilegali care nu sunt înregistraţi şi care ajung în Europa Centrală.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a insistat ca UE să plătească pentru un gard de-a lungul graniţei cu Turcia pentru a opri traficul de persoane. Comisia Europeană a respins, însă, iniţiativa, explicând că nu va da bani pentru garduri şi ziduri şi că ţările UE sunt obligate, în temeiul dreptului internaţional, să permită persoanelor care caută protecţie să solicite acest lucru la frontierele externe ale UE, iar astfel de facilităţi ar fi un obstacol în calea drepturilor lor.
În urmă cu o lună, Bruxelles-ul a anunţat, însă, că este de acord să finanţeze un proiect pilot pentru îmbunătăţirea echipamentelor tehnice de la frontieră, inclusiv instalarea de camere şi sisteme aeriene de supraveghere pentru a urmări şi opri imigranţii ilegali.
”Preşedintele” Klaus Iohannis, a apreciat, joi, sprijinul societăţii civile pentru obiectivul României de aderare la Schengen, menţionând că Austria se opune extinderii spaţiului de liberă circulaţie din motive electorale interne.
”Aceste iniţiative sunt salutare, fiindcă e bine să se ştie că nu numai noi, politicienii, ne dorim ca România să intre în Schengen, nu numai noi ne dorim să protejăm mediul. Este bine să avem sprijinul societăţii civile, al oamenilor simpli şi să ştim că şi ei îşi doresc aceste lucruri şi ei îşi doresc un mediu mai curat. Dacă prin astfel de iniţiative procesul propriu-zis va fi accelerat, vom vedea. În realitate, procesul se desfăşoară acolo unde s-a desfăşurat din capul locului. Parlamentul European de mult a dat rezoluţii de tipul acesta că România şi Bulgaria trebuie să fie parte din Schengen, însă legea este că se votează în Consiliul Uniunii, în formatul JAI, deci acolo se ia decizia. Sigur că, pentru a ajunge la o decizie favorabilă, toată lumea trebuie să se implice şi politic, începând de la preşedinte, la premier, ministrul de Interne, ministrul de Externe şi aşa mai departe. Toată lumea colaborează pentru a obţine acest rezultat. De data aceasta este complicat, fiindcă Austria, din motive electorale interne, se opune extinderii Schengen”, a afirmat şeful statului.
El a fost întrebat cu privire la dezbaterea care a avut, miercuri, în Comisia PETI a Parlamentului European pornind de la o petiţie depusă de societatea civilă în urma veto-ului de care Austria s-a folosit pentru a stopa intrarea ţării noastre în spaţiul Schengen. De asemenea, Iohannis a fost chestionat cu privire la studiul KPMG care arată că, din cauza camioanelor care sunt oprite la graniţă, sunt emanate 46.000 de tone de dioxid de carbon.
