Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că intrarea Finlandei în NATO în acest an va crea „probleme” şi a anunţat o întărire militară la frontiera de nord-vest, într-un interviu difuzat duminică la televiziunea publică rusă, relatează Reuters.
Putin spune că afirmaţia lui Biden despre planul rusesc de a ataca NATO este „un nonsens total”, dar avertizează asupra „problemelor” care vor urma la graniţa cu Finlanda după aderarea acestei ţări la Alianţa Nord-Atlantică.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat într-un interviu pentru presa rusă că afirmaţia preşedintelui american Joe Biden potrivit căreia Rusia va ataca o ţară NATO dacă va câştiga în Ucraina este un nonsens total, dând asigurări că Rusia nu are niciun interes să se lupte cu alianţa militară NATO, relatează Reuters. În acelaşi timp, Putin avertizează asupra „problemelor” care vor urma la graniţa dintre Finlanda şi Rusia după aderarea ţării nordice la NATO.
Joe Biden a avertizat la începutul acestei luni că, dacă Putin obţine o victorie în Ucraina, atunci Rusia va ataca o ţară NATO.
„Este un nonsens total – şi cred că preşedintele Biden înţelege acest lucru„, a declarat Putin într-un interviu difuzat duminică de televiziunea de stat Rossia. A fost o încercare a lui Biden de a-şi justifica „politica eronată” în legătură cu Rusia, a comentat Putin.
„Rusia nu are niciun motiv, niciun interes – niciun interes geopolitic, nici economic, nici politic, nici militar – să se lupte cu ţările NATO”, a asigurat liderul de la Kremlin.
„Nu cred că SUA de astăzi – mă refer la perspectiva dezvoltării mondiale, sunt atât de interesate, aşa cum credeau acum 20 de ani, să provoace – sau aşa cum declară public – o înfrângere strategică Rusiei”, a mai declarat Putin în interviul acordat realizatorului emisiunii „Moscova. Kremlin. Putin„, Pavel Zarubin.
„Nu avem nicio pretenţie teritorială una faţă de cealaltă, nicio dorinţă de a strica relaţiile cu ele (cu ţările NATO – n.r.). Suntem interesaţi să dezvoltăm relaţiile„, a mai susţinut Putin.
Între timp, a acuzat liderul rus, Finlanda a fost literalmente târâtă în NATO, deşi avea toate disputele cu Rusia – inclusiv cele teritoriale – rezolvate cu mult timp în urmă, de la mijlocul secolului XX. „Nu existau probleme – acum vor exista, pentru că acum vom crea acolo Districtul Militar Leningrad şi vom concentra acolo un număr de unităţi militare. De ce au nevoie de asta? Este doar o prostie!” – a comentat Putin mimând uimirea.
El a acuzat „partenerii” occidentali că vor să creeze în mod artificial probleme, pentru că nu vor să aibă Rusia drept concurent, amplificând retorica tensionată dintre foştii protagonişti ai Războiului Rece.
Finlanda s-a alăturat NATO în primăvara acestui an punând capăt deceniilor sale de neutralitate de după al Doilea Război Mondial, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina. Finlanda, care are o graniţă comună de 1.340 km cu Rusia, a făcut faţă Uniunii Sovietice, care a atacat-o imediat după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, în ceea ce este cunoscut drept Războiul de Iarnă.
În ultimele săptămâni, Helsinki a acuzat Moscova de „război hibrid” prin „împingerea” solicitanţilor de azil la punctele de trecere a frontierei dintre cele două ţări, ceea ce a dus luna trecută la închiderea tuturor punctelor de trecere a frontierei, cu excepţia unuia. Zeci de solicitanţi de azil au trecut vineri în Finlanda după ce punctele de trecere a frontierei au fost redeschise temporar.
Rusia plănuieşte să îşi reorganizeze diviziile militare pentru a trimite mai multe trupe în nord-vestul ţării. „Având în vedere dorinţa NATO de a construi un potenţial militar în apropierea graniţelor ruseşti…sunt necesare măsuri de retorsiune pentru a crea o grupare adecvată de trupe în nord-vestul Rusiei„, a declarat anul trecut ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu.
Planurile Rusiei de militarizare suplimentară a frontierelor vin în contextul în care, luni, Finlanda va semna un pact de apărare cu armata americană, permiţându-i acesteia un acces larg la bazele sale, inclusiv în apropiere de graniţa cu Rusia. Acordul bilateral va facilita „organizarea operaţiunilor pe timp de pace, dar mai ales poate fi vital în caz de criză„, a declarat ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen.
Vladimir Putin a susținut că occidentalii au fost cei care „au antrenat Finlanda în NATO”, în condiţiile în care „toate diferendele, inclusiv cele teritoriale de la mijlocul secolului XX, sunt de mult reglementate„.
Relaţiile dintre Rusia şi Finlanda, care au o frontieră comună de 1340 kilometri, s-au deteriorat considerabil după ofensiva rusă din Ucraina din februarie 2022, care a determinat Finlanda să se alăture NATO, în aprilie a.c..
Joi, Finlanda a anunţat din nou închiderea completă a graniţei cu Rusia, la câteva ore după redeschiderea a două puncte de trecere, acuzând Moscova că încurajează trecerea migranţilor, acuzaţii respinse de Kremlin.
Aproximativ 1.000 de solicitanţi de azil fără documente s-au prezentat la frontiera dintre Rusia şi Finlanda de la începutul lunii august, potrivit autorităţilor finlandeze. Majoritatea acestor persoane au provenit din Afganistan, Kenya, Maroc, Pakistan, Somalia, Siria şi Yemen. Guvernul de la Helsinki a acuzat Rusia că le permite migranţilor fără documente să traverseze frontiera comună, considerând că Moscova recurge astfel la un atac hibrid după ce Finlanda a aderat la NATO în aprilie acest an. Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri.
Finlanda s-a alăturat NATO în primăvara acestui an punând capăt deceniilor sale de neutralitate de după al Doilea Război Mondial, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina.
