Multe țări își închid rând pe rând granițele, Consiliul JAI se face că discută săptămâna viitoare, dacă România poate intra și în spațiul Schengen terestru.
Preşedinţia ungară a Consiliului UE va prezenta în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Luxemburg de săptămâna viitoare situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, informează un comunicat al Consiliului, în timp ce Comisia Europeană va prezenta Barometrul Schengen, care analizează evoluţiile din spaţiul de liberă circulaţie.
Miniştrii de interne, care se reunesc pe 10 octombrie la Luxemburg, vor face un bilanţ al situaţiei generale a spaţiului Schengen.
Comisia Europeană va prezenta Barometrul Schengen, un raport bianual care analizează evoluţiile înregistrate, precum şi ameninţările şi evoluţiile emergente din spaţiul Schengen.
Miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităţilor ciclului anual al Consiliului Schengen, iar discuţia se va axa pe prioritatea legată de creşterea rezilienţei frontierelor externe, precizează comunicatul Consiliului UE.
Preşedinţia ungară va prezenta, de asemenea, situaţia actuală a aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, mai menţionează comunicatul, reamintind că, la 30 decembrie 2023, Consiliul a decis să elimine controalele de la frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România.
Pentru a se stabili data eliminării controalelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România este nevoie de o altă decizie a Consiliului, precizează sursa citată.
Cel mai probabil cu acest prilej va avea loc o trecere în revistă a situaţiei la zi în ceea ce priveşte posibilitatea aderării la Schengen cu frontierele terestre a României şi Bulgariei, întrucât până în prezent nu au apărut în spaţiul public semne din partea Austriei că ar fi gata să susţină o decizie politică în acest sens.
Totuşi, mai mulţi oficiali români şi bulgari au declarat că speră că România şi Bulgaria vor obţine o decizie privind aderarea integrală la spaţiul liber de circulaţie până la sfârşitul acestui an.
Ultimul Consiliu JAI din 2024 va avea loc Bruxelles în prima parte a lunii decembrie, dar o decizie privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei se poate lua în orice format, după cum a dovedit-o primul pas făcut pe 30 decembrie 2023, aprobat în scris de statele membre cu puţin timp înainte de sfârşitul anului.
Țările care au ”anulat” Schengen-ul la graniță cer returnarea migranților printr-un sistem mult mai strict. Semnal clar către Comisie, semnat de 17 state.
Astăzi aflăm că cele două state, dar și Italia, susținute de alte 14 au cerut Comisiei Europene să aspreze regulile UE privind returnarea migranților ilegali în țările lor de origine, arată un document, cu o săptămână înainte de un summit în care migrația va fi pe agendă. Scrisoarea către organul executiv al blocului a fost semnată de 14 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv Germania, Franța și Italia, dar și de trei țări din spațiul Schengen fără pașapoarte – Norvegia, Elveția și Liechtenstein, arată Reuters.
În Germania, e temă de campanie
”Mesajul cheie asupra căruia toți sunt de acord este un semnal clar către Comisie că avem nevoie de un sistem de returnare al UE mai strict, cu obligații mai clare de cooperare din partea celor returnați și mai puțină interpretare din partea Curții Europene de Justiție”, a declarat un diplomat din unul dintre statele UE, care a semnat scrisoarea. Semnatarii au susținut că reglementările actuale lasă prea mult loc de interpretare judecătorilor, nu guvernelor alese, a adăugat diplomatul, care a cerut să nu fie numit din cauza sensibilității subiectului.
Comisia Europeană nu a făcut niciun comentariu imediat, dar, având în vedere că migrația va reprezenta probabil o problemă esențială la alegerile parlamentare din Germania din septembrie, subiectul va domina agenda noii Comisii.
De asemenea, este posibil ca migrația să figureze pe agenda liderilor UE atunci când se vor întâlni pentru discuții în perioada 17-18 octombrie, după ce Germania a reintrodus controalele temporare la frontieră luna trecută. Premierul francez Michel Barnier a spus că Parisul va lua în considerare măsuri similare.
Guvernul de coaliție al Germaniei și-a înăsprit poziția față de migrație, după o creștere a numărului de sosiri și o creștere a sprijinului pentru opoziția de dreapta și conservatori.
Austria a votat majoritar extrema-dreaptă, anti-imigrație
Săptămâna trecută, alegătorii austrieci au acordat o primă victorie în alegerile generale Partidului pentru Libertate, anti-imigrație, eurosceptic și prietenos cu Rusia.
La sfârșitul anului trecut, UE a convenit asupra unui nou set major de reguli privind împărțirea costurilor și responsabilităților îngrijirii migranților după un deceniu de discuții. Măsurile, văzute de Reuters, susțin că politica de returnare trebuie să fie accentuată. ”Oamenii fără drept de ședere trebuie să fie trași la răspundere” arată setul de reguli.
Acesta a cerut Comisiei să propună o nouă lege care să precizeze în mod explicit că un guvern poate reține un migrant ilegal care prezintă un risc pentru securitatea națională – o opțiune care a fost discutată din 2018, dar nu a fost încă adoptată.
De asemenea, a cerut armonizarea digitală a gestionării cazurilor de migranți, astfel încât toate țările să utilizeze același software. Acest lucru ar ajuta la identificarea și tratarea acelorași migranți ilegali care apar în diferite țări ale UE. În cele din urmă, a cerut Comisiei să propună ca migranții să aibă obligația de a coopera cu autoritățile.