Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident, includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, informează Reuters.
Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997.
Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.
”Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat a fost formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”, se arată în răspunsul scris ale Ministerului rus de Externe la întrebările primite pentru conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a explicat, ce urmează să se întâmple după ultima rundă de eforturi diplomatice menite să detensioneze criza dintre Rusia și Occident.
Geoană a arătat că, în pofida lipsei unui angajament concret, întâlnirea dintre șefii diplomațiilor din SUA și Rusia, Antony Blinken și Serghei Lavrov, a fost în sine, un lucru pozitiv.
„Întâlnirea în sine a fost un lucru pozitiv. Ceea ce s-a discutat astăzi, se va concretiza săptămâna viitoare. Vom trimite părții ruse propunerile scrise ale NATO. Suntem perfect sincronizați cu aliatul american cu privire la răspunsul pe care îl vom da. Înțeleg că partea rusă va avea nevoie de timp pentru a lectura și a-și forma o opinie față de propunerile noastre. Și, în același timp, sperăm că dialogul va continua (…) Sunt lucruri care pot și trebuie să fie discutate cu Federația Rusă, care reprezintă preocupări legitime de securitate, de ambele părți.
Mircea Geoană, despre cerințele Rusiei de retragere a NATO din Europa de Est: „Nici vorbă de așa ceva!„.
Și sunt lucruri pur și simplu inacceptabile: aceste propuneri repetate ale Federației Ruse cu privire la retragerea trupelor NATO din statele de pe flancul estic – mai recent fiind nominalizate România și Bulgaria, interzicerea prin veto a eventualei decizii suverane a Ucrainei de a se alătura NATO (…).
Când vorbește Federația Rusă despre prezența militară pe teritoriul altor țări, există o diferență fundamentală între prezența NATO sau SUA în România, spre exemplu, unde această prezență este solicitată și liber consimțită de statul român și convenită într-o alianță democratică – și prezența militară ilegală a Rusiei în Transnistria, în Osetia și Abhazia, în Donbas, fără a mai pomeni de anexarea ilegală a Crimeii (…)
Am dori ca Federația Rusă să înțeleagă că aceste solicitări sunt de principiu inacceptabile pentru noi. Și o spunem încă o dată, răspicat. Nici vorbă de așa ceva.
Mircea Geoană: „Românii se pot baza pe NATO. Articolul 5 este puternic„.
”În același timp, sunt lucruri pe care sperăm să le putem discuta în Consiliul NATO-Rusia. Să dăm diplomației o șansă. Diplomația este singura soluție serioasă, în opinia noastră, pentru a ieși dintr-un moment dificil. Aceste momente dificile reconfirmă înțelepciunea și importanța istorică a deciziei României de a adera la NATO. Imaginați-vă pentru un moment, ce ar fi însemnat, astăzi, să nu fim în această alianță.
De aceea, este foarte important să continuăm să investim în această alianță. Și România, și Bulgaria și SUA au un rol de jucat în NATO (…) Ce este cel mai important este că articolul 5 – apărarea întreg teritoriului NATO de orice amenințare, din orice direcție și pe orice cale – este puternic, avem planificare militară corespunzătoare.
Încurajăm dialogul, dorim să ajungem la o soluție negociată cu federația rusă, dar această apărare a teritoriului NATO, a României, în particular, sunt lucruri solide.
Românii se pot baza pe NATO. Suntem aici pentru a veghea și, dacă este nevoie, pentru a descuraja și a respinge orice formă de amenințare la adresa noastră„, a spus secretarul general adjunct al NATO.
Ultima negociere dintre Statele Unite ale Americii şi Rusia a luat sfârşit. Secretarul de Stat, Antony Blinken, a dat un ultimatum Rusiei să nu invadeze Ucraina pentru că altfel va suporta consecinţele.
Şeful diplomaţiei de la Moscova a anunţat că Rusia aşteaptă răspunsuri în scris din partea americanilor la o serie de cereri, inclusiv o promisiune că Ucraina nu va fi admisă în NATO, de asemenea ca NATO să-şi retragă trupele din România şi Bulgaria.
După o întâlnire de o oră şi jumătate cu omologul său rus, secretarul de stat Antony Blinken a dat asigurări că Statele Unite nu vor face concesii cu privire la dreptul poporului ucrainean de a-şi decide propriul viitor. În acelaşi timp, Blinken a subliniat că discuţiile cu Serghei Lavrov nu au fost o negociere, ci un schimb de păreri şi îngrijorări.
„Preşedintele Biden s-a întâlnit aici, la Geneva, cu preşedintele Putin, au discutat la telefon, prin videoconferinţă, de mai multe ori. Şi dacă vom ajunge la concluzia, dacă ruşii vor ajunge la concluzia că cea mai bună cale pentru rezolvarea lucrurilor este printr-o conversaţie între cei doi, suntem cu siguranţă pregătiţi să facem asta„, a spus Antony Blinken, șeful diplomației americane.
Serghei Lavrov a reiterat faptul că Rusia nu a ameninţat niciodată poporul ucrainean şi s-a declarat deschis la noi discuţii cu americanii, după ce Statele Unite vor trimite în scris răspunsurile la solicitările Moscovei.
„Nu am auzit niciun punct astăzi care să justifice poziţia americană în ceea ce priveşte ceea ce se întâmplă la graniţa ruso-ucraineană. Numai îngrijorări, îngrijorări, îngrijorări„, a declarat, la rândul său Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.
Între timp însă, Kievul a anunţat că Rusia recrutează în mod activ mercenari şi îi pregăteşte pentru a-i trimite în zonele controlate de separatişti din estul Ucrainei. Polonia şi Cehia şi-au declarat angajamentul ferm faţă de Ucraina iar guvernul de la Praga e dispus să furnizeze Kievului armele şi echipamentele militare necesare. Mai ales că trupele ruseşti au ajuns chiar şi în oraşul Yelsk din Belarus, situat la 18 kilometri de Ucraina.
La graniţa cu Ucraina au fost trimise inclusiv rachete de tipul Iskander-M. Astfel de rachete, care pot transporta şi încărcătură nucleară, pot atinge ținte aflate la 500-700 kilometri distanță, inclusiv capitala Ucrainei.
