Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, a încetat din viață după o lungă suferință. Acesta avea vârsta de 91 de ani. În ultimii ani, Gorbaciov a ieşit din casă în foarte puţine rânduri.
A murit Mihail Gorbaciov, scrie Agenția TASS, care citează informațiile de la spitalul unde acesta se afla. Acesta avea vârsta de 92 de ani.
”În această seară, după o boală gravă și prelungită, Mihail Sergheievici Gorbaciov a murit“, a declarat Spitalul Clinic Central.
Mihail Gorbaciov a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
„Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală gravă și lungă„, au informat medicii. Gorbaciov a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991.
Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1990, Mihail Gorbaciov a inițiat liberalizarea economică, culturală și politică a Uniunii Sovietice.
Gorbaciov va fi înmormântat la Cimitirul Novodevichy din Moscova.
Cea mai importantă moştenire a lui ”Gorbi”, aşa cum este el cunoscut în Occident, este faptul că a pus capăt cursei înarmării dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite şi, prin urmare, Războiului Rece, scrie EFE.
Mihail Gorbaciov: ”Acest lucru nu trebuie lăsat să se întâmple! Pericolul este colosal!”
Toate națiunile ar trebui să declare că armele nucleare trebuie distruse, declara într-un interviu pentru BBC fostul președinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov. Asta pentru a ne salva pe noi și planeta noastră.
Cea mai importantă moştenire a lui Gorbi, aşa cum era el cunoscut în Occident, este faptul că a pus capăt cursei înarmării dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite şi, prin urmare, Războiului Rece, scrie EFE. Din acest motiv, potrivit secretarului său, Gorbaciov era în prezent îngrijorat de o posibilă revenire la antagonismul între Rusia, succesorul modern al defunctei URSS, şi Occident, şi profita de orice intervenţie pentru a insista ca marile puteri să renunţe la armamentul nuclear.
Tensiunile cu privire la o posibilă expirare a ultimului tratat privind reducerea armelor nucleare strategice între Moscova şi Washington, START, l-a făcut să se teamă de ceea ce era mai rău.
Îngrijorarea există, însă Gorbaciov a avut mereu încredere că se poate evita o nouă cursă a înarmărilor şi un nou Război Rece, explica Palajcenko, care l-a însoţit la toate summiturile la care Gorbaciov a participat alături de omologul american Ronald Reagan. Palajcenko insista că Gorbaciov era un om politic realist care, în orice situaţie, încearca mereu să găsească o a treia cale pentru a soluţiona o problemă şi pentru a reduce tensiunile.
Însă indiferent de ceea ce făcea sau spunea, pe Gorbaciov îl urmărea ca un blestem dezintegrarea URSS, la 25 decembrie 1991. Sunt multe persoane în Rusia care continuă să-l considere personal responsabil pe Gorbaciov de ceea ce actualul preşedinte al Rusiei a numit cea mai mare catastrofă a secolului al XX-lea.
Părerea ruşilor despre Gorbaciov s-a îmbunătăţit odată cu trecerea anilor. Excepţie o fac cei ale căror poziţii au rămas intransigente, comenta secretarul său.
Nostalgicii comunismului sunt mereu dispuşi să-l acuze de trădare, iar în prezent pe reţelele sociale circulă materiale video despre consecinţele funeste pentru cetăţeni ale prăbuşirii URSS.
Însă Gorbaciov nu şi-a schimbat punctul de vedere. El continua să creadă că o reformare a Uniunii Sovietice era posibilă, însă decizia liderilor rus, ucrainean şi belarus de a semna actul de deces al statului totalitar la finele anului 1991 a făcut această misiune imposibilă.
Gorbaciov era conştient că, după puciul din august 1991 (o încercare a unui grup de conservatori comunişti sovietici de a-l răsturna de la putere pe Gorbaciov şi de a prelua controlul asupra ţării – n.r.), republicile baltice nu mai doreau să facă parte dintr-o nouă Uniune Sovietică, însă era încrezător că alte republici ar fi intrat într-o Uniune reformată, explică Palajcenko.
