Pe măsură ce ne apropiem de luna decembrie, mesaje contradictorii vin dinspre Viena. Vicecancelarul austriac, Werner Kogler: ”Austria susţine în continuare în mod oficial aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”.
Chestiunea aderării la Schengen a României, Bulgariei şi Croaţiei pare să fi creat neînţelegeri între partidele coaliţiei de guvernare de la Viena, vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, declarând, potrivit cotidianului ”Kurier”, că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP şi că ”Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei” la spaţiul de liberă circulaţie.
Verzii, al doilea partid din coaliția care susține guvernul condus de cancelarul Karl Nehammer, nu susțin veto-ul Austriei împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Anunțul a fost făcut vineri de vicecancelarul și liderul Verzilor, Werner Kogler, potrivit publicației Kurier.
Verzii nu susţin veto-ul Austriei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, scrie cotidianul ”Kurier”. Vicecancelarul şi liderul Verzilor, Werner Kogler, a subliniat acest lucru după ameninţările ministrului de interne Gerhard Karner şi ale cancelarului Karl Nehammer (ambii din ÖVP) că Viena se va împotrivi intrării celor două state în spaţiul de liberă circulaţie, precizează ”Kurier” .
”Austria susţine în continuare în mod oficial aderarea Croaţiei, precum şi a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”, a declarat Kogler într-un interviu publicat vineri de cotidianul regional ”Tiroler Tageszeitung”.
El susţine că i-a spus ministrului de interne că Verzii nu susţin linia sa. ”În schimb, trebuie spus şi că dacă există o frontieră Schengen, trebuie să existe şi acolo controale”, a punctat vicecancelarul, lider al Verzilor, care sunt parteneri minoritari la guvernare.
Conservatorii din ÖVP sunt în coaliţie cu Verzii din ianuarie 2020, o premieră pentru politica acestei ţări. ÖVP are 10 miniştri şi cancelarul, iar Verzii au patru miniştrii şi un post de vicecancelar.
Noile declaraţii de la Viena intervin în contextul în care ministrul de interne Gerhard Karner declarase la începutul acestei săptămâni că Austria se va opune extinderii spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, României şi Bulgariei din cauza presiunii migratorii. Creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că spaţiul Schengen nu funcţionează, a arătat ministrul austriac de interne.
Ulterior, cancelarul austriac Karl Nehammer, aflat în vizită la Zagreb, a nuanţat aceste declaraţii şi a spus că nu are o problemă cu Croaţia, ci cu România şi Bulgaria. ”Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer.
”Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer, citat de agenţia de presă croată Hina. ”Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat Nehammer.
Ministrul român de interne, Lucian Bode, a mers zilele acestea la Viena pentru a discuta personal cu Karner despre acest subiect, iar omologul său bulgar, Ivan Demerdşiev, l-a sunat pe ministrul ÖVP.
Preşedinţia cehă a Consiliului UE a făcut din extinderea Schengen una dintre priorităţile sale şi doreşte ca această chestiune să fie votată în cadrul reuniunii miniştrilor de interne ai UE programată la 8 decembrie.
Preşedintele Klaus Iohannis, aflat miercuri în vizită la Riga, a declarat că termenul final pentru decizia privind aderarea României la Schengen nu este 8 decembrie, când are loc Consiliul JAI, ci este data la care poate fi discutată posibilitatea intrării în Schengen a ţării noastre. ”Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni, până când toate întrebările altor state precum Austria, Olanda sau Suedia primesc răspunsuri clare”, a spus şeful statului.
Pentru extinderea Schengen este nevoie de un vot în unanimitate din partea statelor membre Schengen.
Spaţiul Schengen include toate ţările UE, cu excepţia Bulgariei, Irlandei, Croaţiei, României şi Ciprului, precum şi patru ţări din afara UE: Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.
