Liderii Europenii, șocați și ultragiați de declarațiile lui Trump, Franța îl avertizează pe președintele ales al SUA, că nu îi va permite să invadeze Groenlanda.
Franța avertizează că UE nu va tolera atacuri asupra granițelor sale, după ce Donald Trump nu a exclus eventuale acțiuni militare pentru a prelua Groelanda. Ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot nu crede că președintele ales al SUA ar încerca să cucerească insula prin forță.
Uniunea Europeană nu va lăsa alte naţiuni să îi atace graniţele suverane, a declarat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, răspunzând afirmaţiilor preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, cu privire la preluarea controlului asupra Groenlandei.
Donald Trump a refuzat luni să excludă recurgerea la acţiuni militare sau economice ca parte a dorinţei sale declarate ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, precum şi a Canalului Panama. Ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot a spus că nu crede că SUA vor invada Groenlanda, care face parte din Danemarca de peste 600 de ani.
„Nu există, evident, nicio îndoială că Uniunea Europeană nu va lăsa alte naţiuni ale lumii, oricare ar fi acestea, să îi atace graniţele suverane”, a declarat ministrul francez de externe pentru postul de radio France Inter. „Suntem un continent puternic”, a adăugat Barrot.
Declaraţiile lui Donald Trump contribuie la conturarea unei agende expansioniste, cu două săptămâni înaintea ceremoniei de învestire a sa ca preşedinte al SUA, pe 20 ianuarie. „În cazul în care mă întrebaţi dacă eu cred că SUA vor invada Groenlanda, răspunsul meu este nu. Însă (în cazul în care mă întrebaţi dacă) am intrat într-o epocă a supravieţuirii celui mai puternic? Atunci răspunsul meu este da”, a spus Barrot.
Şeful diplomaţiei franceze a adăugat că UE nu ar trebui să se lase intimidată sau să fie prea îngrijorată, însă ar trebui să se trezească şi să devină mai puternică.
Danemarca a declarat miercuri că este deschisă dialogului cu Donald Trump cu privire la ceea ce el a spus că ar fi preocupările sale legitime de securitate.
Viitorul preşedinte al SUA a declarat că este gata să recurgă la tarife economice sau chiar la forţă militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. Insula arctică se bucură în prezent de autonomie, dar în cadrul Danemarcei. În acelaşi timp, în disputa stârnită de Donald Trump au intervenit miercuri şi Germania şi Franţa, care l-au avertizat pe preşedintele ales al SUA să nu ameninţe Groenlanda, care este teritoriu european.
Lars Lokke Rasmussen, experimentatul ministrul danez de externe, a spus că nu vede o criză politică după comentariile lui Donald Trump, dar ar fi în interesul tuturor să mai scadă temperatura în discuţii.
”Suntem deschişi la un dialog cu americanii cu privire la modul în care putem coopera mai strâns decât o facem pentru a ne asigura că ambiţiile americane sunt îndeplinite”, a dat asigurări Rasmussen. ”Am propriile mele probleme cu Donald Trump şi ştiu, de asemenea, că nu trebuie să spui cu voce tare tot ceea ce gândeşti”, a adăugat şeful diplomaţiei daneze. Dar el a minimalizat posibilitatea ca Groenlanda să devină vreodată parte a SUA. Groenlanda poate deveni independentă dacă locuitorii săi doresc, dar este puţin probabil să devină un stat american, a declarat miercuri ministrul danez de externe.
În timp ce mulţi groenlandezi visează la independenţa faţă de Danemarca, regele rămâne popular pe insulă, după ce a petrecut perioade lungi acolo, inclusiv o expediţie de patru luni pe calota glaciară. Luna trecută, curtea regală şi-a modificat stema, mărind un urs polar care simbolizează Groenlanda.
Donald Trump, care îşi va prelua mandatul la 20 ianuarie, a declarat marţi că nu ar exclude recurgerea la acţiuni militare sau economice pentru ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite. În aceeaşi zi, fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a efectuat o vizită privată în Groenlanda.
De ce a intrat Groenlanda în vizorul lui Trump
Groenlanda, care face parte din NATO prin apartenenţa la Danemarca, are o importanţă strategică pentru armata americană şi pentru sistemul său de avertizare timpurie privind rachetele balistice, deoarece cea mai scurtă rută din Europa către America de Nord trece prin insula arctică.
Preşedintele ales a indicat marţi că va urma o politică externă mai combativă, care nu ţine cont de formalităţile diplomatice tradiţionale.
Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, face parte din Danemarca de 600 de ani, deşi cei 57.000 de locuitori ai acesteia îşi gestionează în prezent singuri afacerile interne. Guvernul insulei, condus de prim-ministrul Mute Egede, are ca obiectiv o eventuală independenţă.
”Recunoaştem pe deplin că Groenlanda are propriile sale ambiţii. Dacă acestea se materializează, Groenlanda va deveni independentă, deşi nu cu ambiţia de a deveni un stat federal în Statele Unite”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen. Pe de altă parte, el a spus reporterilor că preocupările sporite ale Statelor Unite privind securitatea în Arctica sunt legitime, ca urmare a creşterii activităţii Rusiei şi Chinei în regiune.
”Nu cred că ne aflăm într-o criză de politică externă”, a spus el. „Suntem deschişi la un dialog cu americanii cu privire la modul în care putem coopera mai strâns decât o facem pentru a ne asigura că ambiţiile americane sunt îndeplinite”, a afirmat el.
Şi premierul danez Mette Frederiksen a declarat marţi că nu îşi poate imagina că ambiţiile lui Trump vor duce la o intervenţie militară a SUA în Groenlanda. Capacităţile militare ale Danemarcei acolo sunt limitate la patru nave de inspecţie, un avion de supraveghere Challenger şi patrule cu sania trasă de câini, potrivit Reuters.
Reacţionând la ameninţarea lui Trump cu tarifele împotriva Danemarcei, care, potrivit analiştilor de la Danske Bank, ar putea fi „destul de dăunătoare” pentru companiile daneze, Frederiksen a declarat că nu crede că un război comercial cu Statele Unite este o cale bună de urmat. Danemarca găzduieşte Novo Nordisk, cea mai valoroasă companie din Europa, care produce medicamentul pentru slăbit Wegovy, care a devenit extrem de popular în Statele Unite, cel mai mare partener comercial al ţării nordice.
De asemenea, Groenlanda are unele dintre cele mai mari zăcăminte de minerale de pământuri rare, care sunt esenţiale în fabricarea bateriilor şi a dispozitivelor de înaltă tehnologie.
Şeful diplomaţiei Statelor Unite, Antony Blinken, a respins miercuri comentariile preşedintelui ales Donald Trump în legătură cu dorinţa de a prelua controlul asupra Groenlandei spunând că este o idee proastă care nu merită discutată, relatează POLITICO.
”Ideea exprimată despre Groenlanda nu este una bună, nu se va întâmpla şi nu este una despre care ar trebui să pierdem timpul discutând”, a declarat Blinken reporterilor în timpul unei vizite la Paris, ultima sa deplasare în străinătate înainte de a părăsi funcţia.
Donald Trump a provocat furie marţi, când a declarat că nu ar exclude folosirea coerciţiei economice sau militare pentru a obţine controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom din cadrul Regatului Danemarcei, sau al Canalului Panama.
Aflat alături de ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, secretarul american de stat a declarat că SUA sunt „mai puternice” şi „mai eficiente” atunci când lucrează cu aliaţii, în loc să le „spună şi să facă lucruri care îi îndepărtează”.
Cu toate acestea, având în vedere că Blinken îşi va părăsi funcţia peste câteva zile, este puţin probabil ca declaraţiile sale să contribuie la liniştirea europenilor, mai ales că viitoarea administraţie a promis o ruptură clară de politica externă a actualului preşedinte Joe Biden.
Mai devreme în cursul zilei, şeful diplomaţiei franceze, Jean-Noel Barrot, avertizase că este „exclus” ca Uniunea Europeană să permită altor ţări „să îi atace frontierele suverane”. Când a vorbit alături de Blinken, Barrot şi-a coborât tonul retoricii, spunând că nu crede că SUA intenţionează cu adevărat să invadeze cea mai mare insulă din lume.
În schimb, când a fost întrebat de reporteri despre implicarea controversată a miliardarului Elon Musk în politica europeană, Blinken a refuzat să comenteze. Musk şi alţi „cetăţeni privaţi (din SUA) pot spune ceea ce vor sau cred şi toţi ceilalţi pot trage propriile concluzii”, a declarat Blinken.
Musk l-a atacat recent pe prim-ministrul britanic Keir Starmer şi a susţinut public partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania înainte de alegerile anticipate de luna viitoare. La un moment dat, el a criticat şi decizia Curţii Constituţionale din România de a anula alegerile prezidenţiale din cauza interferenţei ruse.
Musk, care deţine SpaceX, Tesla şi X, este un consilier cheie al preşedintelui ales. Trump i-a numit pe Musk şi pe antreprenorul Vivek Ramaswamy să conducă o companie de consultanţă externă pentru reducerea costurilor, numită Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală.
Europenii, șocați de declarațiile lui Trump
Cu toate că Danemarca însăşi a minimalizat gravitatea ameninţării lui Trump la adresa teritoriului său, ambiţia declarată în mod deschis a preşedintelui ales de a extinde graniţele SUA a zguduit aliaţii europeni cu mai puţin de două săptămâni înainte de preluarea mandatului la Casa Albă.
Ministrul de externe al Franţei, Jean-Noel Barrot, a declarat că Europa nu va permite altor state să îi atace graniţele suverane, deşi a recunoscut că nu crede că ar putea fi vorba de o invazie a Statelor Unite. „Nu se pune problema ca UE să permită altor naţiuni din lume, oricare ar fi ele, să atace frontierele sale suverane”, a declarat la France Inter şeful diplomaţiei de la Paris. Barrot a recunoscut însă că, deşi nu crede că SUA „ar invada” Groenlanda, „am intrat într-o epocă în care asistăm la revenirea legii celui mai puternic”. ”Deci, ar trebui să ne lăsăm intimidaţi şi copleşiţi de îngrijorare? În mod clar nu. Trebuie să ne trezim, să ne construim forţele”, a adăugat ministrul francez de externe.
La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz şi-a exprimat surprinderea faţă de comentariile lui Trump cu privire la Groenlanda şi Canada, subliniind că partenerii europeni susţin în unanimitate inviolabilitatea frontierelor.
Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al guvernului german, a declarat, ca răspuns la remarcile lui Trump, că ”la fel ca întotdeauna, se aplică principiul ferm că frontierele nu trebuie mutate prin forţă”.
Cancelarul Scholz crede că există o „anumită neînţelegere” cu privire la declaraţiile venite din partea viitoarei administraţii americane. ”Principiul inviolabilităţii frontierelor se aplică fiecărei ţări, indiferent dacă este în est sau în vest”, a spus Scholz.
Danemarca este membră a alianţei NATO condusă de SUA, la fel ca Germania şi Franţa. ”NATO este cel mai important instrument pentru apărarea noastră şi un element central al relaţiei transatlantice”, a subliniat Scholz.
Germania şi Franţa sunt cei doi membri de frunte ai UE, adesea descrişi ca principala forţă motrice a acesteia. Cu toate acestea, este greu de imaginat cum ar putea UE să prevină un eventual atac. Aceasta nu dispune de capacităţi defensive proprii, iar majoritatea celor 27 de state membre ale sale fac parte din NATO.
Parlamentarul groenlandez Kuno Fencker a declarat pentru BBC că populaţia s-a pregătit pentru ”unele declaraţii îndrăzneţe” din partea lui Trump, dar că „suveranitatea şi autodeterminarea insulei nu sunt negociabile”. Fencker, al cărui partid Siumut face parte din coaliţia de guvernare din Groenlanda, a declarat că autorităţile locale ar saluta „dialogul constructiv şi parteneriatul reciproc avantajos cu Statele Unite şi alte naţiuni”. El nu a exclus o asociere liberă care să includă atât Danemarca, cât şi SUA, dar a spus că „aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia poporul groenlandez, nu este decizia unui politician”.
Steffen Kretz, corespondentul internaţional senior al Danish Broadcasting Corporation, care a realizat un reportaj în Nuuk, capitala Groenlandei, a declarat că majoritatea oamenilor cu care a vorbit au fost ”şocaţi” de refuzul lui Trump de a exclude utilizarea forţei militare pentru a prelua controlul asupra teritoriului. Deşi majoritatea oamenilor din Groenlanda speră la independenţă în viitor, există o recunoaştere generală a faptului că Groenlanda are nevoie de un partener care ar putea oferi servicii publice, apărare şi o bază economică, aşa cum face Danemarca în prezent.
”Încă nu am întâlnit o persoană din Groenlanda care visează ca insula să devină o colonie pentru o altă putere externă, cum ar fi SUA”, a relatat Kretz. Jurnalistul a declarat pentru BBC că, deşi guvernul danez a încercat să ”minimalizeze” orice confruntare cu Trump, ”în spatele scenei” simte ”conştientizarea faptului că acest conflict are potenţialul de a fi cea mai mare criză internaţională pentru Danemarca din istoria modernă”.
Între timp, liderul Groenlandei, premierul Mute Egede, s-a întâlnit miercuri cu regele danez la Copenhaga, la o zi după ce remarcile lui Trump care au ajuns în fruntea titlurilor presei din întreaga lume. Palatul regal danez nu a oferit detalii despre întâlnirea regelui Frederik cu Egede.
Totodată, Donald Trump vrea ca ţările NATO să-şi sporească bugetele pentru apărarea la 5% din PIB: „Toţi membrii îşi permit”.
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat marţi că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, după ce afirmase în mai multe rânduri că ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice nu fac destul pentru a-şi asigura protecţia.
„Ele (n.red. ţările membre) pot toate să şi-o permită”, a spus Donald Trump, care îşi va prelua atribuţiile la Casa Albă la 20 ianuarie. „Acestea ar trebui să fie 5% nu 2%”, a adăugat el într-o conferinţă de presă la reşedinţa sa din Mar-a-Lago, în Florida (sud-est).
Ţările NATO s-au angajat în urmă cu 10 ani să aloce cel puţin 2% din PIB cheltuielilor militare
Fostul şi viitorul preşedinte american nu face un mister din puţina consideraţie pe care o are pentru Alianţa Nord-Atlantică, pilon al securităţii în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, afirmând mereu că membrii acesteia nu plătesc suficient pentru a fi protejaţi de SUA.
El stârnise panică îndeosebi în timpul campaniei electorale, ameninţând să nu mai garanteze protejarea ţărilor din NATO în faţa Rusiei dacă acestea nu consacră un buget suficient pentru apărarea lor. „Dacă îşi plătesc facturile şi dacă eu cred că ne tratează în mod corect, răspunsul este absolut că voi rămâne cu NATO”, a declarat Trump într-un interviu recent.
Ţările NATO s-au angajat în urmă cu zece ani, după anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, să aloce cel puţin 2% din Produsul lor Intern Brut (PIB) cheltuielilor militare. Dintre cele 32 de ţări, doar 23 au respectat acest angajament. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Mark Rutte, a avertizat luna trecută că Europa trebuie să cheltuiască „mult mai mult” pentru a-şi asigura apărarea.
