Pe 13 decembrie 2022, Rada din Kiev a votat o nouă lege a minorităților naționale, care a obținut 324 de voturi favorabile, două abțineri și niciun vot împotrivă. Aceasta discriminează comunitatea românilor din Ucraina, care riscă să-și piardă complet dreptul de a parcurge anii de învățământ în limba maternă. Românii din Cernăuți s-au revoltat la primirea veștii.
Legea minorităților a fost votată pe 13 decembrie și a fost prezentată pentru promulgare președintelui Volodmir Zelenski pe 14 decembrie. Aurica Bojescu, președinta Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți și un specialist care a participat la elaborarea Constituției Ucrainei în 1996, a declarat că legea minorităților adoptată de Rada de Stat din Kiev nu respectă Constituția Ucrainei, care garantează dreptul la educație în limba maternă pentru toate minoritățile: ”Statul garantează învățământul în limba maternă tuturor minorităților”.
Marin Gherman, un jurnalist ucrainean de origine română, a declarat că pachetul de legi adoptat de Kiev este ”o mare dezamăgire pentru comunitatea românească”. El sugerează că, în încercarea de a ucrainiza forțat rușii, echipa lui Volodimir Zelenski a adoptat un proiect extrem de controversat.
”În trecut, minoritățile naționale din Ucraina aveau dreptul să învețe toate disciplinele în limba maternă, în afară de limba de stat, ucraineana. Școlile erau un leagăn al culturilor diverse, educând concomitent cetățeni loiali ai statului ucrainean. Prin legea educației din 2017 acest drept a fost anulat”, explică jurnalistul.
”Învățământul în limba maternă este permis în clasele primare, dar și acolo ore de limba ucraineană sunt mult mai multe decât de limba română. Copiii nu reușesc să învețe bine limba maternă. Apoi, din clasa a V-a până în clasa a XII-a sunt introduse cote lingvistice: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu (nu la alegere, după cum era normal) și tot mai puține în limba maternă. Elevul ajunge în clasa a XII-a, practic, învățând foarte puține discipline în limba română. El nu va mai cunoaște limba maternă literară și va fi, de fapt, asimilat, în pofida angajamentelor legislative amintite mai sus”, a susținut Gherman.
Potrivit reprezentanților minorității române din Ucraina, legea din 2017, care a servit ca bază pentru noua lege, nu permite copiilor din diverse etnii să studieze integral materiile în limbile lor, cu excepția limbii și literaturii ucrainene. Legea prevede ”cote lingvistice în educație”, lucru care va rezulta într-o diminuare a utilizării limbii române în Ucraina.
”Avem o poziție comună a Uniunii Interregionale «Comunitatea Românească din Ucraina», care reunește mai multe organizații nonguvernamentale inclusiv Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, de a susține doar acele proiecte de legi care nu duc la restrângerea conținutului și domeniului de aplicare a drepturilor și libertăților existente la momentul adoptării Constituției Ucrainei din 1996 (art. 22)”, a susținut Aurica Bojescu pentru Libertatea.
Minoritățile din Ucraina au tradiții autohtone care trebuie să fie respectate de statul ucrainean. Comunitățile minoritare din țara vecină, atât cele române cât și alte etnii, au rămas drept segmente ale statelor naționale natale, care au pierdut acel teritoriu în favoarea Ucrainei. Cernăuți, de exemplu, unde locuiesc o mare parte din românii din Ucraina era un județ din Bucovina, România, înainte ca Uniunea Sovietică să îl anexeze. Acum este parte din statul ucrainean, însă în trecut, pentru sute de ani, făcea parte din Moldova.
”Am avut întotdeauna aceeași abordare la toate întâlnirile: în Ucraina există și minorități tradiționale autohtone, care viețuiesc în locurile unde s-au format ca popor, dar au rămas ca segmente ale statelor naționale pe teritoriul actual al Ucrainei fără a-și schimba locul de trai”, a explicat Bojescu.
Noua lege pe care vrea Guvernul ucrainean să o adopte nu este în conformitate cu Constituția statului, spune Bojescu: ”Nu ne ajută la nimic acești pași mici făcuți în întâmpinarea noastră, dacă nu este rezolvată problema de bază a minorităților, revenirea la dreptul constituțional de a avea un învățământ public integral în limba maternă”.
Aceasta și-a continuat ideea: ”Din punctul nostru de vedere, la elaborarea și adoptarea noilor legi sau amendamentelor la legile în vigoare, se interzice restrângerea conținutului și volumul drepturilor și libertăților minorităților naționale existente la momentul adoptării Constituției Ucrainei. Primează Legea Fundamentală, și nu celelalte”.
Ucraina trebuie să ofere dreptul la învățământ românilor: ”Trebuie să revenim la normele constituționale, în care învățământul în limba maternă este garantat de stat”, a subliniat Aurica Bojescu.
Eurodeputatull PNL, Rareş Bogdan, s-a pronuțat la rândul său pe tema legii educației votate de Parlamentul de la Kiev, fără o consultrare prealabilă a Comisiei de la Veneția. Proiectul de lege limitează accesul minorităţilor la educație în limba maternă, astfel că Rareș Bogdan consideră că președintele Volodimir Zelenski mai are timp să ceară modificări pentru a garanta copiilor români dreptul de a învăţa în limba maternă, având în vedere că legea nu a fost promulgată.
”Ei bine, nu! Parlamentul de la Kiev a votat pe 13 Decembrie a lege a educaţiei care limitează accesul minorităţilor la şcoală în limba maternă. Este nedrept şi jignitor. Se menţin prevederile legii din 2017 care limitează accesul la educaţie al minorităţilor. Se stipulează ca, după clasele primare, se introduc cote proporţionale pe criterii etnice, ceea ce face ca elevii români să aibă materii cu predilecţie în ucraineană şi termină liceul fără sa aibă competente solide in limba maternă. Sunt mâhnit, deoarece după invadarea Ucrainei de către Putin, românii au arătat o solidaritate rară în lume, i-au considerat pe refugiaţi membri ai familiilor lor, şi-au dat cămaşa de pe ei, iar statul român a alocat resurse pentru facilitarea tranzitului către alte state UE, dacă au dorit”, a scris Rareş Bogdan, joi pe Facebook.
”Atâta timp cât legea menţine nedreptăţile create prin legea educaţiei din 2017, care reduce dreptul copiilor de a-şi dezvolta identitatea românească prin studiu la toate materiile, nu o putem accepta. Este drept, prin legea adoptată statul ucrainean se angajează să nu asimileze minorităţile şi condamnă discriminarea, dar este insuficient”, a mai adăugat Rareș Bogdan.
El subliniază că, o modificare a legii va ajuta Ucraina în demersul de aderare la Uniunea Europeană: ”Ucraina nu are a se teme de minoritatea românească, aceasta nu este în situaţia celei ruse, folosită de un criminal în referendum-uri pentru a-şi justifica invazia de ev mediu. Dimpotrivă, atenuarea nemulţumirilor îi va determina pe cetăţenii ucraineni de etnie română să constituie o voce şi mai puternică împotriva războiului nedrept dus de un terorist. Ucraina are statut de ţară candidată la UE, printre ale cărei valori fundamentale este protecţia reală a minorităţilor”.
Și Ministerul de Externe a transmis un comunicat oficial, criticând faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, ”a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ”.
”De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română”, se precizează într-un comunicat oficial transmis de MAE.
Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de adoptarea, de către Rada Supremă a Ucrainei, la 13 decembrie 2022, a Legii nr. 8224 privind minoritățile naționale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, considerând regretabilă adoptarea acestui document legislativ în absența unei consultări a Comisiei de la Veneția și avertizând că accelerarea procesului de legiferare în contextul apropierii Ucrainei față de UE a afectat procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale și cu comunitatea română din Ucraina.
Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.
Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română.
Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare.
România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că a solicitat în mod repetat părții ucrainene consultarea temeinică a comunității române din Ucraina în procesul elaborării și adoptării legii.
Pe fond, legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean. Astfel, pot fi considerate îmbunătățiri: menținerea referirii în partea preambulară a legii la instrumentele europene de referință în materie, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, precum și la alte tratate internaționale ratificate de Ucraina, ca bază pentru conturarea politicilor în materie de minorități naționale; menționarea expresă a priorității tratatelor internaționale la care Ucraina este parte asupra legii în discuție; sublinierea expresă a prevenirii asimilării persoanelor aparținând minorităților naționale ca principiu pe care se bazează politica Ucrainei în domeniu; clarificarea textului articolului privind interzicerea discriminării, în sensul că noul text nu mai induce percepția unei eventuale interdicții a discriminării pozitive, care este de esența politicilor în materie de promovare și protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale; menținerea prevederii privind promovarea și sprijinirea de către stat a studierii istoriei și culturii minorităților naționale; asigurarea consultării reprezentanților minorităților naționale prin: includerea între atribuțiile autorităților competente pentru realizarea politicii în domeniu a desfășurării de consultări cu reprezentanții asociațiilor minorităților naționale în chestiuni legate de drepturi și libertăți ale persoanelor aparținând minorităților naționale, prin crearea, în cadrul organului central al executivului cu atribuții în materie, a unui organism consultativ în componența căruia sunt incluși reprezentanți ai asociațiilor civice ale minorităților naționale, prin posibilitatea constituirii la nivel local a unor organisme consultative cu participarea reprezentanților minorităților naționale, la inițiativa acestora sau prin Centrul minorităților naționale; sunt exceptate de la limitările din Legea limbii de stat producția tipografică editată în limbile minorităților și librăriile specializate dedicate minorităților naționale, în sensul în care nu li se aplică cerința de publicare de carte în limba ucraineană în procent de 50%, respectiv, de distribuire de carte în limba de stat în același procent; distribuirea de materiale electorale în limba de stat și în limba minorităților naționale în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale; reconfirmarea asigurării pentru învățământul organizat exclusiv în regim privat (fără contribuție de la bugetul de stat al Ucrainei) a exceptării de la rigorile legii educației, subzistând doar obligația de a asigura cunoașterea limbii ucrainene la nivelul standardelor de stat.
Pe de altă parte, în analiza Ministerului Afacerilor Externe, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene, cum ar fi: în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute; subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești; dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare; în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat; subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
Ministerul Afacerilor Externe va continua coordonarea cu reprezentanții comunității române și dialogul susținut cu autoritățile ucrainene pentru asigurarea respectării depline și promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligațiilor internaționale asumate de Ucraina în materie, pe care și legea le recunoaște în mod expres ca fiind prioritare. Acest dialog va continua inclusiv în formatul Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pentru promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Ministerul Afacerilor Externe reamintește faptul că încă din anul 2021 propunerea României de încheiere a unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților română din Ucraina și ucraineană din România cu accent pe drepturile lingvistice a fost agreată de principiu la nivel bilateral, dar din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei dialogul în materie a fost îngreunat și încetinit considerabil.
Ministerul Afacerilor Externe reamintește, în baza experienței și a proceselor de integrare prin care România a trecut la rândul său, că efortul de aderare la Uniunea Europeană trebuie fundamentat pe reforme temeinice și pe asumarea tuturor valorilor europene. Doar un astfel de proces va conduce la construcția unei societăți armonioase, tolerante și echilibrate, în beneficiul tuturor cetățenilor ucraineni, indiferent de etnie. Totodată, MAE subliniază că, pe lângă caracterul obligatoriu și de asumare a implementării unor reforme, secvențele premergătoare aderării și pașii efectuați în cadrul unui proces de aderare la UE constituie un element esențial și indispensabil pentru consolidarea rezilienței statului și a unei arhitecturi congruente cu cea europeană.
Ministerul Afacerilor Externe reamintește totodată că aspectele care țin de remedierea și garantarea drepturilor persoanelor aparținând comunității române din Ucraina au fost constant ridicate în dialogul cu partea ucraineană inclusiv la cel mai înalt nivel, precum cel mai recent cu ocazia întâlnirii din data de 10 noiembrie 2022 a premierilor celor două state de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk, respectiv la întâlnirea din 29 noiembrie 2022, din marja Reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București, a miniștrilor de externe ai României și Ucrainei, ocazie cu care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaștere de către Ucraina a inexistenței așa-zisei ”limbi moldovenești”, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația în limba română. Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea Președintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparținând comunității române din Ucraina vor beneficia de același tratament de care beneficiază în România persoanele aparținând comunității ucrainene.
Aspectele de analiză și solicitările anterior prezentate au fost transmise părții ucrainene prin intermediul unei scrisori adresate de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu omologului său Dmytro Kuleba. De asemenea, ele vor fi detaliate în contactele Centralei MAE cu Ambasada Ucrainei la București și ale Ambasadei României la Kiev cu autoritățile ucrainene, în continuarea dialogului frecvent și dens pe acest subiect, deja derulat.
