Kremlinul, ofticat de rezultatul alegerilor în Republica Moldova, reacționează: ”Maia Sandu trebuie să demonstreze că „grupuri criminale„ i-au luat voturile”.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, în noaptea de duminică spre luni, că autorităţile Republicii Moldova au informaţii şi probe privind „un atac fără precedent” asupra democraţiei din Republica Moldova și a îndemnat oamenii să aştepte rezultatele finale ale votului.
Kremlin: ”Maia Sandu trebuie să demonstreze că „grupuri criminale„ i-au luat voturile. Mulţi din Moldova n-au susţinut-o nici după o campanie ”lipsită de libertate”.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care susţine că anumite ”grupuri criminale” ar fi încercat să îi ia voturile în alegeri, trebuie să aducă dovezi relevante, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia oficială de presă TASS.
”În primul rând, nu se spune despre ce este vorba. În al doilea rând, sunt acuzaţii destul de grave aduse acestor ‘grupuri criminale’, iar publicului ar trebui să i se prezinte nişte dovezi. Dacă ea spune că este lipsită de voturi din cauza unor „grupuri criminale”, ar trebui să prezinte dovezi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, comentând acuzaţiile Maiei Sandu că grupuri criminale susţinute de forţe străine ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi.
”Nu ar fi rău dacă doamna Sandu ar putea explica un asemenea număr de voturi care nu sunt de acord cu linia ei. Sunt şi acestea ‘grupuri criminale’?” – a continuat Peskov. ”Sau ea vrea să spună că cetăţenii moldoveni care nu o susţin sunt asociaţi cu ”grupuri criminale”? Există o mulţime de nuanţe aici”, a comentat Peskov.
Duminică, Moldova a organizat un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană (UE) concomitent cu alegeri prezidenţiale. Aderarea Moldovei la UE a fost susţinută de puţin peste 50% dintre alegători, după numărarea votiurilor în diaspora. La alegerile prezidenţiale, se va organiza un al doilea tur de scrutin între preşedintele în exerciţiu Maia Sandu (42% din voturi) şi fostul procuror general Alexandr Stoianoglo (26 la sută), care o critică pe Sandu pentru politica sa de confruntare cu Moscova.
Foarte mulţi oameni din Republica Moldova nu o susţin pe preşedinta în exerciţiu Maia Sandu, ceea ce este vizibil chiar şi în condiţiile unei campanii electorale „nelibere”, a mai comentat Peskov, ca răspuns la o întrebare TASS. ”Şi chiar şi în condiţiile acestui tip de campanie electorală lipsită de libertate, vedem cât de mulţi oameni nu sunt susţinători ai ideologiei preşedintei în exerciţiu Sandu, acest lucru atrage atenţia”, a punctat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
El a explicat de ce spune că a fost o campanie electorală ”neliberă” în Moldova. ”Forţele de opoziţie au fost private de posibilitatea de a se angaja în orice fel de campanie, de a se angaja în procesul electoral, au fost persecutate, au fost aruncate în închisori, au fost interogate, nu li s-a permis să intre în ţară, mass-media a fost închisă, resursele de internet au fost blocate”, a enumerat Peskov acţiunile pe care autorităţile din R.Moldova le-au luat împotriva reţelei oligarhului fugar Ilan Şor, refugiat la Moscova, a cărui intenţie era să cumpere sute de mii de voturi.
Creșterea bruscă a voturilor în favoarea președintei în funcție Maia Sandu și a integrării europene a Republicii Moldova este greu de explicat, a declarat luni, 21 octombrie, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, potrivit site-ului Kommersant.
Peskov a declarat că Kremlinul înregistrează „rate mecanice, greu de explicat, de creștere a voturilor în favoarea lui Maia Sandu” și în favoarea aderării la Uniunea Europeană și a precizat că „orice observator cu puțină sau nicio înțelegere a esenței proceselor politice poate înregistra aceste anomalii cu creșterea acestor voturi”.
”Indicatorii pe care îi vedem acum, pe care îi observăm și dinamica schimbărilor lor, desigur, ridică o mulțime de întrebări”, a spus el în timpul unei conferințe de presă. Peskov a susținut că, chiar și în „condițiile unei campanii electorale lipsite de libertate”, este clar că mulți locuitori nu sunt în favoarea „ideologiei lui Sandu”.
Dmitri Peskov a solicitat și probe privind „acuzaţiile grave” ale Maiei Sandu, care a invocat amestecul în procesul electoral din Republica Moldova al unor „grupuri criminale, care au acţionat în concert cu forţe străine ostile” intereselor țării sale.
Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, dar nu a obținut suficiente voturi ca să fie aleasă din primul tur. Cu peste 40%, a intrat în al doilea tur de scrutin alături de candidatul socialiștilor pro-ruși, Alexandr Stoianoglo.
Lucrurile sunt mai complicate în cazul referendumului privind integrarea în Uniunea Europeană, unde rezultatul parțial este foarte strâns. 50% dintre voturile numărate până la această oră sunt pro-aderare. Încă sunt centralizate buletinele din străinătate. Pentru ca direcția europeană a Chișinăului să fie trecută în Constituție este nevoie ca jumătate plus unul dintre cei care au pus ștampila să fi răspuns cu „Da”.
Într-o declarație scurtă făcută după miezul nopții, Maia Sandu a acuzat că rezultatul foarte strâns de la referendum a fost influențat de forțe străine, pro-ruse, ostile intereselor naționale ale Republicii Moldova.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova: ”Avem dovezi clare că aceste grupuri criminale intenționau să cumpere 300.000 de voturi – o fraudă de o amploare fără precedent. Obiectivul lor era să submineze un proces democratic. Intenția lor era să răspândească frică și panică în societate. Nu vom da înapoi de la apărarea democrației și libertății. Așteptăm rezultatele finale și vom răspunde prin decizii”.
În cursa prezidențială, rezultatul, inca provizoriu, este totusi clar. Maia Sandu are un avans de peste zece procente și intră ca favorită în turul 2. Îl va avea drept contracandidat pe Alexandr Stoianoglo – din partea socialiștilor pro-ruși.
În buletinul pentru referendumul constituțional, alegătorii au avut de raspuns cu „DA” sau „NU” la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Alexandr Stoianoglo, candidat la președinția Republicii Moldova: „Nu am votat la referendum. Dar în același timp sunt susținător al ideii, al aspirațiilor pro-europene”.
Pe locul trei în topul preferintelor s-a clasat Renato Usatîi, candidatul populist al formațiunii Partidul Nostru.
Renato Usatîi, candidat la președinția Republicii Moldova: ”E poziția mea personală, dar să-i lăsăm pe cetățeni să facă așa cum vor. Mama a luat două buletine de vot. Eu am luat unul, așa cum am declarat”.
Rusia, acuzată de influențarea procesului electoral din Republica Moldova
De altfel, guvernul pro-european de la Chișinău și oficialii Uniunii Ruropene au acuzat Rusia și pe pionii acesteia din Republica Moldova că au încercat să influențeze procesul electoral, plătind zeci de mii de persoane pentru a vota așa cum dictează Kremlinul.
Iar temerile s-au confirmat si în ziua votului. La intrarea în cele două secții de votare deschise la Moscova, s-au format cozi uriașe. Alegătorii au fost întâmpinați cu muzică populară. Asta când n-au cântat chiar ei șlagăre rusești.
Pentru Ministerul de Externe de la Chisinau, aglomeratia a fost creata artificial prin transportarea alegatorilor cu autobuzele din diverse orase rusesti. Totul pare sa fi fost pus la cale de partidul lui Ilan Șor, oligarhul moldovean condamnat pentru fraudă care trăiește în Rusia.
Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) şi primul tur al alegerilor prezidenţiale moldovene s-au desfăşurat într-o atmosferă de „amestec fără precedent” al Rusiei, denunţă luni Comisia Europeană.
„Noi am arătat că votul a avut loc într-un context al unui anestec şi al unei intimidări fără precedent ale Rusiei (…) cu scopul de a destabiliza procesul democratic în Republica Moldova”, a declarat într-o conferinţă de presă, la Bruxelles, un purtător de cuvânt al CE, Peter Stano.
Tabăra „nu” a dominat mult timp cursa, însă numărarea buletinelor din dispora a inversat tendinţa, iar Rusia evocă rezultate „greu de explicat”.
Referendumul privind înscrierea în Constituţie a obiectivului aderării Republicii Moldova la Uniunea Euopeană (UE) a condus la rezultate exrem de strânse, potrivit unor rezultate aproapen definitive publicate luni de către Comisia Electorală.
După o lungă cursă în frunte a taberei „nu”, tabăra „da” a preluat conducerea – cu 50,28% din voturile exprimate – cu doar câteva mii de voturi, exprimate în diaspora, după numărarea a 99% dintre buletine.
În prima sa reacţie oficială, şefa statului, Maia Sandu, a denunţat „un atac fără precedent împotriva democraţiei” şi a anunţat că nu va „ceda”.
„Grupuri criminale, acţionând împreună cu cu forţe ostile străine faţă de interesele noastre naţionale ne-au atacat ţara cu lovituri de zeci de milioane de euro şi propagandă”, cu scopul de a „ne prinde ţara în capcana incertitudinii şi instabilităţii”, a dennţat ea în faţa presei, pe un ton grav.
Candidata la preşedinţie Maia Sandu, în vârstă de 52 de ani, a obţinut primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale – cu 38% dintre voturile exprimate.
Ea urmează să-l înfrunte la 3 noiembrie pe Aleksandr Stoianoglo, un fost procuror, în vârstă de 57 de ani, un fost procuror susţinut de către socialiştii proruşi, care a obţinut un scor peste aşteptări de 29% dintre voturile exprimate.
Alegerile din Republica Moldova nu au fost libere, iar rezultatele au arătat o creştere „greu de explicat” a voturilor în favoarea preşedintei în exerciţiu Maia Sandu şi UE, a apreciat luni un purtător de cugânt al Kremlinului, Dmitro Peskov.
Maia Sandu, care a întors spatele Moscovei după invazia Ucrainei vecine şi a obţinut statutul de stat candidat la aderarea la UE, a convocat acest referendum cu scopul de a-şi valida strategia şi a stabili astfel „destinul” acestei foste republici sovietice cu 2,6 milioane de locuitori.
Însă pariul său pare că a eşuat.
Chiar dacă tabăra „da” a obţinut, până la urmă, o victorie „la mustaţă”, acest rezultate – care nu pune în discuţie negocierile cu Cei 27, „slăbeşte imaginea proeuropeană a populaţiei şi leadershipul Maiei Sandu”, comentează la AFP politologul francez Florent Parmentier, un specialist în această regiune.
Prima femeie care a ocupat în 2020 cea mai înaltă funcţie în stat, o fostă economistă de la banca Mondială (BM) cu o reputaţie de incoruptibilă, a devebit în patru ani o personalitate europeană de prim-plan.
Într-un mediu geopolitic complicat – cu Ucraina în război şi Georgia acuzată de derivă autoritaristă prorusă -, Republica Moldova dădea speranţe la Bruxelles, subliniază acest expert.
Însă, după acest revers, o victorie a Maiei Sandu în turul doi este departe de a fi sigură.
Președinta în funcție are un avans de 15% în faţa lui Alexandr Stoianoglo, după primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, arată rezultatele preliminare, după numărarea voturilor din 98.15% din totalul celor 2.219 secţii.
În acest context, va fi organizat un tur 2 la prezidențiale în Republica Moldova.
Rezultatele la referendumul pro Europa sunt extrem de strânse, după ce numărul celor care au votat „DA” a crescut brusc în ultimele ore, iar balanța înclină ușor spre acest rezultat.
După numărarea voturilor din 98,6% din cele 2.219 secții de votare din Republica Moldova, rezultatele arată că 50,18% dintre alegători au votat „Da” la referendumul organizat duminică, 20 octombrie, privind modificarea Constituției pentru aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce 49,82% au votat ”Nu”.
