În paradigma războiului din Orientul Mijlociu, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, merge luni în Iran într-o vizită oficială, la prietenii cu dronele Shahed.
Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, va călatori luni in Iran, anunta agentiile internationale de presa, in contextul unor tensiuni tot mai mari legate de razboiul dintre Israel si hamas. Insa pretextul oficial folosit de Lavrov este o reuniune pe tema conflictului armeano-azer cu sefii diplomatiilor din Armenia, Azerbaidjan, Iran, Rusia si Turcia.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, merge luni într-o vizită oficială la Teheran, potrivit agenţiei de ştiri RIA, care a citat-o pe purtătoarea de cuvînt al ministerului, Maria Zaharova.
Lavrov călătorește în Iran pentru o reuniune pe tema conflictului armeano-azer cu şefii diplomaţiilor din Armenia, Azerbaidjan, Iran, Rusia şi Turcia. ”Confirmăm convorbirile lui Lavrov programate pentru luni la Teheran”, a declarat purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, agenţiilor de presă locale.
Vineri, adjunctul ministrului de externe armean Vahan Kostanian a informat că Armenia a primit o invitaţie din partea Iranului de a participa la o reuniune a puterilor regionale privind situaţia din Caucazul de Sud. Agenţia azeră APA a confirmat duminica aceasta că o întîlnire la nivel de miniştri de externe va avea loc luni la Teheran în formatul iniţial cunoscut sub numele de ”3+3. Tbilisi s-a oferit să medieze între Armenia şi Azerbaidjan, care, de luni de zile, fac schimb de proiecte ale unui tratat de pace, după trei decenii de ciocniri armate pentru controlul Nagorno-Karabah.
Vineri, adjunctul ministrului de externe armean Vahan Kostanian a informat ca Armenia a primit o invitatie din partea Iranului de a participa la o reuniune a puterilor regionale privind situatia din Caucazul de Sud dupa victoria Azerbaidjanului in Nagorno-Karabah in septembrie.
Agentia azera APA a confirmat duminica aceasta ca o intalnire la nivel de ministri de externe va avea loc luni la Teheran in formatul initial cunoscut sub numele de „3+3”, ce propunea si includerea Georgiei, care insa nici macar nu a participat la prima intalnire a viceministrilor, la Moscova, in decembrie 2021.
Tbilisi s-a oferit sa medieze intre Armenia si Azerbaidjan, care, de luni de zile, fac schimb de proiecte ale unui tratat de pace, dupa trei decenii de ciocniri armate pentru controlul Nagorno-Karabah, teritoriu recunoscut la nivel international ca facand parte din Azerbaidjan, dar care era populat pana de curand de aproximativ 120.000 de armeni.
Dupa victoria Azerbaidjanului intr-o operatiune militara din 19 si 20 septembrie din Nagorno-Karabah, autoritatile autoproclamatei republici au capitulat si au anuntat dizolvarea acesteia.
Pe lângă conflictul din Nagorno-Karabah, cele doua tari sunt implicate in ciocniri continue la frontiera, intrucat nu si-au delimitat niciodata granitele de la prabusirea URSS.
O parte importanta a unei viitoare normalizari a relatiilor dintre Armenia si Azerbaidjan presupune nu doar delimitarea granitelor, ci si deblocarea culoarelor de trecere intre cele doua natiuni, in particular, dar si in regiunea Caucazului de Sud, in general, care include Iran si Turcia.
Azerbaidjanul si Turcia fac presiuni asupra Armeniei sa deschida cat mai curand asa-numitul ”culoar Zangezur”, o cale care sa lege Azerbaidjanul de exclava sa Nahicevan, traversand aproximativ 30 de kilometri de teritoriu armean, dar Erevanul nu a fost inca de acord pentru ca vrea sa-si pastreze suveranitatea asupra infrastructurii.
