Primul președinte francez arestat la domiciliu. Nicolas Sarkozy, condamnat la un an de închisoare Fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, a fost condamnat la un an de închisoare la domiciliu, pentru fapte de corupție și trafic de influență.
Fostul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, a pierdut miercuri în apel în privinţa unei condamnări din 2021 într-un dosar pentru corupţie şi trafic de influenţă, în faţa Curţii de Apel din Paris, care a menţinut sentinţa de trei ani de închisoare – doi ani cu suspendare, iar unul cu executare – sancţiune fără precedent pentru un fost preşedinte francez, potrivit Reuters şi AFP.
Nicolas Sarkozy, a fost condamnat la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare și un an în arest la domiciliu.
Fostul președinte al Franței a fost acuzat de fapte de corupție și trafic de influență, fiind primul șef se stat francez care primește o pedeapsă privativă de libertate.
Avocata fostului președinte francez susține că Sarkozy este nevinovat și va ataca cu recurs decizia Curții de Apel din Paris.
Alături de Sarkozy, magistrații i-au condamnat și pe fostul său avocat, Thierry Herzog, precum și pe fostul înalt magistrat, Gilbert Azibert.
Sarkozy îşi va putea executa pedeapsa la domiciliu, purtând o brăţară electronică în loc să meargă la închisoare.
Fostul lider al dreptei franceze a ascultat decizia aşezat pe banca acuzaţilor. El a ieşit din sala de audieri fără a face declaraţii.
Criticând o decizie ”stupefiantă”, ”incorectă şi nedreaptă”, avocata sa Jacqueline Laffont a anunţat imediat că va ”face recurs la Curtea de Casaţie, autoritate care poate suspenda toate măsurile pronunţate astăzi”.
Sarkozy ”a profitat de statutul său de fost preşedinte pentru a-şi servi interesul personal”, a apreciat dimpotrivă Curtea de Apel, o ”abatere” care ”necesită un răspuns penal ferm”.
Avocatul său permanent Thierry Herzog şi fostul înalt magistrat Gilbert Azibert au fost condamnaţi la pedepse similare.
Curtea de Apel a pronunţat, de asemenea, o interdicţie de trei ani asupra drepturilor civile ale lui Nicolas Sarkozy, ceea ce îl face neeligibil, precum şi o interdicţie de trei ani de exercitare a profesiei de avocat pentru Thierry Herzog.
Sarkozy a sosit la tribunal purtând un costum gri închis şi părând nervos. El şi-a salutat pumn la pumn avocaţii într-un gest amical, zâmbind din când în când în timp ce îşi ocupa locul înainte de începerea procedurii.
Acest caz este legat de descoperirea de către justiție, prin intermediul interceptării unei linii telefonice neoficiale între Nicolas Sarkozy și Thierry Herzog, a unui potențial pact de mituire încheiat cu Gilbert Azibert, pe atunci avocat general la Curtea de Casație, cea mai inaltă instanță din sistemul judiciar francez.
Gilbert Azibert este acuzat că ar fi lucrat în culise pentru a influența un recurs formulat de Sarkozy în afacerea Bettencourt, urmând să primească, în schimb, un post onorific la Monaco.
Nicolas Sarkozy și-a susținut întotdeauna nevinovăția, însă dacă va pierde recursul de la Curtea de Casație, fostul președinte va trebui să petreacă un an în arest la domiciliu.
În 2021, un tribunal de primă instanţă l-a găsit vinovat pe Sarkozy de tentativă de mituire a unui judecător după încetarea atribuţiilor de preşedinte şi de trafic de influenţă în schimbul unor informaţii confidenţiale despre o ancheta privind finanţarea campaniei sale din 2007.
Sentinţa a marcat o uimitoare cădere în dizgraţie pentru un fost preşedinte care odinioară conducea lumea şi a fost una dintre multele bătălii juridice pe care Sarkozy le-a dus în ultimul deceniu.
Sarkozy, în vârstă de 68 de ani, care a exercitat un mandat de preşedinte al Franţei între 2007 şi 2012, a negat în mod constant orice fel de ilegalitate.
Această decizie intervine în timp ce Nicolas Sarkozy va fi rejudecat în apel în toamnă într-un dosar de finanţare ilegală a campaniei prezidenţiale din 2012 şi care este sub ameninţarea unui al treilea proces răsunător: Parchetul naţional financiar (PNF) a cerut joi retrimiterea sa în judecată în dosarul suspiciunilor de finanţare libiană a campaniei sale prezidenţiale din 2007.
În cea de-a 5-a Republică Franceză, existentă în actuala formă din 1958, a mai fost condamnat la închisoare – doi ani, cu suspendare, în 2011 – fostul preşedinte Jacques Chirac, şef al statului din 1995 până în 2007. Justiţia l-a considerat vinovat de deturnare de fonduri, abuz de încredere şi primire de foloase ilegale la începutul deceniului 1990, când era primar al Parisului şi lider al partidului de dreapta Adunarea pentru Republică (RPR). Chirac, care era slăbit de boală, nu a asistat la proces şi nu a făcut apel. A murit în 2019.
Francois Fillon, prim-ministru din 2007 până în 2012, în timpul mandatului prezidenţial al lui Sarkozy, a fost condamnat în 9 mai 2022 la patru ani de închisoare, din care unul cu executare, şi la o amendă de 375.000 de franci pentru angajări fictive în care a fost implicată soţia sa, Penelope. El a primit şi pedeapsa complementară de interdicţie de a fi ales timp de zece ani. Ultimul recurs încă nu s-a încheiat.
Alain Juppe, premier sub preşedintele Chirac între 1995 şi 1997, a fost condamnat în 2004 la un an şi două luni de închisoare cu suspendare şi un an de interdicţie de a fi ales, pentru primire de foloase necuvenite în dosarul angajărilor fictive ale municipalităţii pariziene. Personal din cadrul RPR, partid în care Juppe a fost secretar general din 1988 până în 1995, erau plătiţi de primărie.
Edith Cresson, şefă a guvernului în 1991-1992, a fost considerată de Curtea Europeană de Justiţie vinovată de favoritism în 2006. Ea îşi angajase un apropiat la cabinetul de comisar european, însă nu a fost sancţionată financiar.
