După prăbușirea democraților la Casa Albă, Zuckerberg se lasă dus de val, închide programul ”Meta fact-checking” și le face cu ochiul lui Trump și Musk.
Mark Zuckerberg a anunțat schimbări pentru platformele Meta: implementarea Community Notes, simplificarea politicilor de conținut, revenirea temelor civice, reducerea cenzurii părtinitoare și mutarea echipei de moderare în Texas.
Mark Zuckerberg a anunțat pe propriile rețele de socializare schimbările care vor avea loc în curând pe platformele sale, scrie ”Corriere della sera” (Italia). Un 2025 provocator pentru fondatorul Facebook, care în urmă cu câteva ore a anunțat noul consiliu de administrație din care face parte și John Elkann. Care este scopul știrilor Meta, potrivit lui Zuckerberg? „Să dăm voce oamenilor pe platformele noastre”.
Eșecul fact-checkerilor independenți
”În ceea ce privește libertatea de exprimare, a sosit timpul să ne întoarcem la rădăcinile noastre”, explică antreprenorul pe profilul său personal. Se începe de la fact-checkers. Urmând exemplul platformei X, și rețelele sociale ale Meta vor adopta sistemul Community Notes. Evident că se va începe din Statele Unite. În postarea de pe blog, Meta comentează că rolul fact-checkerilor independenți nu a mers așa cum era planificat:
”Intenția programului a fost ca acești experți independenți să ofere oamenilor mai multe informații despre lucrurile pe care le văd online, în special despre farsele virale, astfel încât aceștia să poată judeca singuri ceea ce au văzut și citit. Lucrurile nu s-au întâmplat așa, mai ales în Statele Unite. Experții, la fel ca toți ceilalți, au propriile părtiniri și puncte de vedere” Așa că trecem la notele comunității: ”Am văzut că această abordare funcționează pe X, unde comunității i se dă puterea să decidă când postările sunt potențial înșelătoare și au nevoie de mai mult context, iar oamenii cu o gamă vastă de perspective decid tipul de context care este util pentru alți utilizatori”. Programul va fi introdus în SUA ”în următoarele două luni”.
În același timp, antreprenorul american relatează: ”Vom simplifica politicile de conținut și vom elimina restricțiile pe subiecte precum imigrația și genul, care nu sunt în concordanță cu discursul public dominant”. De asemenea, vor exista și modificări ale modului în care sunt aplicate politicile pentru a reduce majoritatea erorilor de cenzură. Un efort mai mare va fi îndreptat către conținutul ilegal și încălcările grave care necesită un nivel mai ridicat de securitate pentru ca filtrele să intervină.
Nu numai atât: ”Vom aduce înapoi conținutul civic. Primim feedback că oamenii vor să vadă din nou acest tip de conținut, așa că îl vom reintroduce treptat pe Facebook, Instagram și Threads, lucrând pentru a menține comunitățile prietenoase și pozitive.” Prin conținut civic, înțelegem subiecte precum imigrația, identitatea de gen și genul. ”Nu este drept ca lucrurile să poată fi spuse la televizor sau în sala Congresului, dar nu și pe platformele noastre.”
O noutate care a fost primită cu plăcere și de Elon Musk care, într-o mișcare de generozitate, a lăudat inițiativa patronului Meta: ”Este cu adevărat fantastic”, a comentat acesta împărtășind o știre în care citim că Zuckerberg „promite un sistem similar cu X.”
Colaborarea cu Trump
Zuckerberg a mai anunțat că echipa de încredere, siguranță și moderare a conținutului va fi mutată din California și că echipa de examinare a conținutului va fi detașată în schimb în Texas. „Acest lucru va ajuta la eliminarea temerilor că unii angajați părtinitori ar putea modera conținutul.” La final, americanul a relatat pe profilul său de pe Threads că „Vom lucra cu președintele Trump pentru a ne opune guvernelor străine care încearcă să intensifice cenzura împotrvica companiilor americane. Statele Unite au cele mai puternice protecții constituționale pentru libera exprimare din lume, iar cea mai bună modalitate de a ne proteja de această tendință de interferență excesivă este să fim sprijiniți de guvernul american”.
O schimbare importantă pentru Facebook, care după evenimentele de la Capitol Hill din 2021, l-a suspendat timp de doi ani de pe Facebook pe președintele ales Donald Trump. Cuvintele fostului președinte de atunci, la 4 iunie 2021, când contul lui Donald Trump a fost suspendat, au fost aproape profetice: ”Nu li se poate permite (Meta, NDLR) să continue această operațiune de cenzură și reducere la tăcere: în cele din urmă vom câștiga. Țara noastră nu mai poate tolera acest abuz!” Trump a cerut chiar să revină pe platformă doi ani mai târziu.
Recuperarea contului, recunoașterea facială și mai mult personal
Potrivit Meta, procesul de contestare a deciziilor este lent și frustrant. Din acest motiv, a fost adăugat personal suplimentar. De asemenea, este planificată o modalitate mai ușoară de recuperare a contului, în timp ce este testată tehnologia de recunoaștere facială.
Există o limită a libertății de exprimare?
În postarea de pe blogul Meta, care anunță implementările despre care a vorbit Zuckerberg pe rețelele de socializare, citim că „Pe platformele unde pot avea voce miliarde de oameni, este expus tot ce este bun, rău și urât. Iar asta înseamnă libertatea de exprimare”.
O libertate de exprimare la care Luca Bizzarri apelează după ce un hater le-a urat copiilor săi ”o tumoare” ”presupunând că ai copii”. Un comentariu care a fost raportat, dar care nu a fost eliminat, deoarece ”nu încalcă standardele comunității noastre în materie de violență”.
Mark Zuckerberg a anunțat marţi schimbări majore privind postările de pe platformele Meta: va scădea numărul angajaților ce verifică conținutul, va reduce „dramatic cenzura” şi „va colabora cu președintele Trump împotriva guvernelor care atacă firmele americane”. Evoluția politică a lui Mark Zuckerberg a trecut de la „scuze” la „gata cu scuzele”, a comentat The New York Times într-o analiză.
În noiembrie 2016, când Facebook se confrunta cu o avalanşă de acuzaţii că răspândeşte știri false și teorii ale conspirației legate de Donald Trump, Mark Zuckerberg, directorul executiv al rețelei de socializare, şi-a cerut scuze într-o postare în care anunța o serie de pași pentru a răspunde la problema ştirilor false și înșelătoare de pe Facebook, inclusiv fact-checkingul, aminteşte The New York Times (NYT). „Concluzia este că luăm în serios dezinformarea”, scria el atunci într-o postare pe Facebook. „Există multe organizații respectate de verificare a informaţiilor și, deși am luat legătura cu unele, intenționăm să învățăm de la multe altele”.
Opt ani mai târziu, Zuckerberg nu-și mai cere scuze. Marți, el a anunțat că Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram, WhatsApp și Threads, își încheie programul de verificare a informaţiilor și revine la rădăcinile sale legate de libertatea de exprimare. Sistemul de verificare a faptelor a dus la „prea multă cenzură”, a spus el.
Este ultimul pas dintr-o transformare a lui Zuckerberg. În ultimii ani, directorul executiv, acum în vârstă de 40 de ani, a renunțat să-şi mai facă mea culpa la problemele de pe platformele sale sociale. Sătul de ceea ce par a fi uneori critici neîncetate la adresa companiei sale, el le-a spus celor mai apropiaţi directori că vrea să revină la gândirea inițială despre libertatea de exprimare, care implică mai puţină implicare în moderarea conținutului.
Zuckerberg a remodelat Meta pe măsură ce a făcut această schimbare. A dispărut instrumentul de transparență CrowdTangle, care a permis cercetătorilor, academicienilor și jurnaliştilor să monitorizeze teoriile conspirației și dezinformarea pe Facebook. Echipa de integritate electorală a companiei, anunţată cândva cu surle şi trâmbiţe drept un grup de experți concentrat exclusiv pe problemele din jurul alegerilor, a fost îngropată într-o echipă mai generală de integritate. Zuckerberg s-a axat mai mult pe promovarea eforturilor tehnologice la Meta, inclusiv investiții în așa-numitul metavers și în inteligența artificială.
Schimbarea lui Zuckerberg a fost vizibilă pe rețelele de socializare. Fotografiile cu el îmbrăcat inconfortabil la costum și cravată, depunând mărturie în fața Congresului au fost înlocuite cu videoclipuri în care apare cu părul lung și lanțuri de aur, concurând în sporturi extreme și uneori la vânătoare pentru hrană. Nu a mai postat pe Facebook mesaje lungi de susţinere legate de angajamentul Meta față de democrație. În schimb, a postat glume pe Threads prin care a răspuns unor sportivi celebri și videoclipuri care arată cele mai noi inițiative AI ale companiei
„Arată că Mark Zuckerberg simte că societatea acceptă mai mult punctele de vedere libertariene și înclinate spre dreapta pe care le-a avut întotdeauna. Aceasta este o întoarcere la originile sale politice”, a declarat Katie Harbath, directorul executiv al Anchor Change, o firmă de consultanță tehnologică, care a lucrat anterior la Facebook.
Meta va afișa conținut politic mai personalizat
Zuckerberg este de mult timp un pragmatist care s-a dat după cum a bătut vântul politic. S-a sucit legat de cât de mult conținut politic ar trebui afișat utilizatorilor de Facebook și Instagram. După ce a spus în trecut că rețelele sociale ar trebui să fie despre conținut distractiv, familie și prieteni, marți a revenit spunând că Meta va afișa conținut politic mai personalizat.
Zuckerberg le-a spus directorilor apropiați că se simte confortabil cu noua direcție a companiei. El consideră cei mai recenti pași ca pe o revenire la gândirea de la începuturile Facebook despre libertatea de gândire şi exprimare, prin limitarea monitorizării și a controlului de conținut de pe Meta, au spus doi directori ai companiei care au discutat cu Zuckerberg în ultima săptămână.
Zuckerberg nu s-a simțit niciodată confortabil cu implicarea unor verificatori de informaţii din afara companiei, a cadrelor universitare sau a cercetătorilor, a spus unul dintre directori. Totodată el consideră că mulţi dintre pașii făcuți după alegerile din 2016 au fost o greșeală, au spus cei doi executivi.
„Verificatorii de informaţii au fost prea părtinitori din punct de vedere politic și au distrus mai mult încrederea decât au creat-o”, a spus Zuckerberg marți în filmarea în care a anunţat sfârșitul programului de fact-checking. A preluat astfel declarații făcute de înalţi politicieni republicani de-a lungul anilor. Meta a refuzat să comenteze.
Cei care îl cunosc Zuckerberg de zeci de ani îl descriu ca fiind un libertarian natural, căruia îi plăcea să citească cărți elogioase la adresa liberei exprimări și a pieței libere, după ce a renunțat la Harvard pentru a punele bazele Facebook în 2004. Pe măsură ce compani a crescut, la fel a făcut și presiunea de a deveni mai receptiv la plângerile liderilor mondiali și a societății civile că nu făcea suficient pentru a modera conținutul de pe platforma sa.
Suceala lui Zuckerberg
Crizele, inclusiv genocidul din Myanmar, când Facebook a fost acuzat că a permis răspândirea unui discurs instigator la ură la adresa populaţiei musulmane Rohingya, l-au forțat pe Zuckerberg să mărească echipele de moderare a conţinutului și să definească reguli privind discursul pe rețelele sale de socializare.
A fost antrenat de oameni apropiați, inclusiv de fostul director de operațiuni al Meta, Sheryl Sandberg, pentru a se implica mai mult în politică. După alegerile din 2016, Zuckerberg s-a angajat într-o campanie publică de a-şi spăla numele şi reputaţia companiei. S-a întâlnit constant cu lideri ai societăţii civile și a invitat politicienii să viziteze sediul companiei sale, a lansat instrumente de transparență precum CrowdTangle și a introdus fact-checkingul.
În 2017, a anunțat că efectuează un „tur de ascultare” în Statele Unite pentru „a obține o perspectivă mai largă” asupra modului în care americanii folosesc Facebook. Fotografii în care apărea alături de fermieri și muncitori în stil electoral au dus la speculații că ar candida pentru o funcție politică.
În ciuda eforturilor, Zuckerberg a continuat să fie acuzat de răspândirea de dezinformare și informaţii false pe Facebook și Instagram. În octombrie 2019, Zuckerberg a început să dea înapoi. Într-un discurs ţinut la Universitatea Georgetown, el a spus că Facebook a fost fondat pentru a oferi oamenilor o voce. „Sunt astăzi aici pentru că cred că trebuie să continuăm să susținem libertatea de exprimare”, a spus el.
În 2021, la revolta din 6 ianuarie de la Capitoliul, după alegerile prezidențiale, Meta a fost din nou considerată responsabilă pentru că a permis propagarea unui discurs instigator la violență. Două săptămâni mai târziu, Zuckerberg le-a spus investitorilor că compania „a luat în considerare pași” pentru a reduce conținutul politic pe Facebook.
Evoluția lui de atunci a fost constantă. Directorii care l-au împins pe Zuckerberg să se implice direct în politică, inclusiv Sandberg, au părăsit compania. Cei care îi sunt astăzi mai apropiați îl încurajează să se concentreze asupra propriilor interese, care includ sporturile extreme și muzica rap dedicată soției, precum și asupra promovării inițiativelor AI ale companiei.
Într-un podcast în direct în fața a 6.000 de persoane, în septembrie, în San Francisco, a vorbit aproape 90 de minute despre dragostea lui pentru tehnologie. El a spus că ar fi trebuit să respingă acuzațiile conform cărora compania sa este responsabilă de problemele societății.
„Cred că greșeala politică a fost o greșeală de 20 de ani”, a spus el. Ar putea dura încă un deceniu pentru a readuce compania înapoi la imaginea dorită, a adăugat el. „Vom trece peste asta și vom ieși mai puternici”, a promis Zuckerberg.
